Suleyman Magnificul a cerut răscumpărare pe moaștele Sfintei Parascheva din Iași

Asculta acest articol

Pelerinajul la trupul neînsuflețit a început în 8 octombrie, deoarece Mitropolia Moldovei și Bucovinei a cerut ca sărbătoarea să se desfășoare în condiții normale, fără restricții

În data de 14 octombrie, în fiecare an, praznicul Sfintei Cuvioase Parascheva constituie prilej de mare bucurie pentru milioane de credincioși din România. Mulți dintre ei aleg să meargă la Iași, în pelerinaj, unde sunt așezate moaștele sale.

Născută în secolul XI, pe țărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol, se spune despre ea că ar fi auzit cuvintele Mântuitorului, care au îndemnat-o să-l urmeze, la vârsta de numai 10 ani.

Despre viața Sfintei Parascheva există foarte puține informații

Și-a dorit să-și petreacă viața în locuri sfinte, după ce și-a petrecut o bună parte din viață în pustie. S-a îndreptat spre ținutul Pontului, unde a ales ca loc de popas Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea. De aici s-a îndreptat către Țara Sfântă și, după ce a vizitat Ierusalimul, a ales să se așeze la o mănăstire de călugărițe din pustiul Iordanului.

Despre viața Sfintei Parascheva există foarte puține informații. Se știe că i-a apărut în vis un înger, când avea 25 de ani, care i-a spus să se întoarcă în locurile natale. Nu a spus nimănui unde se îndreaptă, și nici cine este, pornind din Constantinopol, către Epivat. Și-a dat sufletul și a fost îngropată ca o necunoscută.

Trupul Cuvioasei a fost găsit înmiresmat și neputrezit

Trebuie menționat însă că trupul sfintei a fost dezgropat, fiind găsit neputrezit și plin de mireasmă. Acest fapt s-a petrecut în momentul în care un marinar a murit pe o corabie și trupul acestuia a fost aruncat în mare. Ajungând la mal, corpul neînsuflețit a fost găsit de către un sihastru. Acesta a stăruit, pe lângă niște creștini, să-l îngroape creștinește.

Săpând groapa, aceștia au găsit și trupul înmiresmat al Sfintei Parascheva, dar nu știau că este al Cuvioasei. Astfel, au așezat marinarul lângă sfântă, însă în noaptea următoare o împărăteasă i s-a arătat în vis unuia dintre creștinii care au săpat mormântul, pe nume Gheorghe. Aceasta era înconjurată de un sobor de îngeri, unul dintre ei neratând ocazia de a-l mustra pe creștin, pentru că nu a scos din groapă trupul sfintei. Împărăteasa nu era nimeni alta decât Sfânta Cuvioasă Parascheva. Ea i-a spus să-i ia trupul degrabă și să îl așeze la loc de cinste.

Creștinii din Kallicrateia veneau să se roage și să se închine cinstitelor sale moaște

Povestind întâmplarea celorlalți creștini, aceștia au înțeles imediat că este vorba despre o minune, un semn dumnezeiesc, astfel că au luat imediat trupul Sfintei Cuvioase și l-au așezat în biserica Sfinții Apostoli din Kallicrateia. Imediat după această întâmplare au început să aibă loc nenumărate vindecări miraculoase, iar creștinii veneau să se roage și să se închine cinstitelor sale moaște, până în momentul în care s-a decis mutarea lor.

În anul 1238, în data de 14 octombrie, trupul neputrezit al sfintei a fost dus la Târnovo, și așezat la loc de cinste în Biserica cu hramul Maica Domnului.

Când Bulgaria ajunge sub ocupația turcilor, în anul 1393, toate bisericile se transformă în moschei, iar moaștele sfintei sunt duse la adăpost în Belgrad, în 1938.

Sultanul Suleyman Magnificul a cerut ca trupul Sfintei Prea Cuvioase să fie duse în palatul său de la Constantinopol

Nici în acestă locație nu s-a dovedit că trupul neputrezit al sfintei poate fi în siguranță, deoarece în anul 1521 sultanul Suleyman Magnificul a cucerit Belgradul. Acesta a dat ordine ca trupul înmiresmat al Sfintei Cuvioase Parascheva să fie dus în palatul său de la Constantinopol.

Patriarhia Ecumenică a decis ca moaștele să fie răscumpărate de la turci, ajungând astfel în Biserica Panmakaristos, unde își avea sediul pe atunci Patriarhia Ecumenică.

După transformarea acestei biserici în moschee, trupul Sfintei a fost peregrinat prin mai multe lăcașuri de cult: Vlaherne (1586), Sfântul Dumitru de la Xiloporta (1597) și Sfântul Gheorghe din Fanar – noul sediu al Patriarhiei Ecumenice (1601).

Cum au ajuns moaștele Sfintei Prea Cuvioase Parascheva la Iași?

Demersurile necesare pentru ca moa;tele Sfintei Parascheva să fie stămutate la Ia;i au fost înaintate către Patriarhia din Constantinopol de către Vasile Lupu, ctitorul Bisericii Sfinții Trei Ierarhi din Iași. Acesta și-a amintit de Ioan Asan care, pe timpul său, s-a preocupat de strămutarea trupului neînsuflețit al Pera Cuvioasei de la Epivat la Târnovo. De asemenea, și-a amintit de Alexandru cel Bun care a avut inițiativa de a aduce moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Cetatea Alba la Suceava.

Ctitorul și domnitorul Vasile Lupu a achitat toate datoriile patriarhiei Ecumenice, drept urmare patriarhul partene I și membrii Sinodului Ecumenic au luat decizia de a-i oferi, drept răsplată pentru eforturile sale, moaștele Cuvioasei.

În data de 14 octombrie 1641, domnitorul Vasile Lupu a adus în Moldova moaștele Sfintei Parascheva, pe care le-a așezat în ctitoria sa, Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi, pentru ca în anul 1888, acestea să fie mutate în Catedrala Mitropolitană din Iași, unde se află și astăzi.

Importantă sărbătoare religioasă, această zi de 14 octombrie, marchează și începutul pregătirii turmelor pentru iernat și deschiderea unor târguri unde se valorifică produsele pastorale. De Sfânta Parascheva se postește și nu se lucrează, altfel existând pericolul apariției unor boli. În popor, Sfânta Parascheva e percepută ca fiind “mare la trup și urâtă la chip”, dar cu un  suflet bun, pentru că-i ferește pe oameni de boli, grindină, trăsnet și pe copii îi apără de deochi. De la această percepție, i se mai spune și Sfânta Vineri.

Fetele tinere trebuie să țină Ziua Sfintei Parascheva, pentru a fi  cinstite așa cum a fost ea. La sate, se fac focuri în curte, pentru a alunga spiritele rele. În această zi, ciobanii nu cioplesc nimic, să nu le iasă mieii tărcați. Turmele de oi se pregătesc pentru iernat, se împlinește sorocul ciobanilor, văcarilor și pândarilor și se fac angajări noi pentru anul care urmează. În dimineața zilei de 14 octombrie, ciobanii trebuie să verifice felul în care au dormit oile. Dacă stau grămadă, e semn că va fi iarnă grea, geroasă, dacă sunt împrăștiate, iarna va fi blândă. Dacă de Sfânta Parascheva nu plouă, atunci iarna va veni curând.

Pelerinajul la Catedrala Mitropolitană din Iași a început deja, la 8 octombrie

Din momentul aducerii trupului neputrezit al Sfintei Parascheva la Iași, au fost atra;i foarte mulți credincioși, care cred în miracolele înfăptuite de aceasta.

De altfel, în zilele noastre se vorbeste chiar  despre cel mai mare pelerinaj din România. Anul acesta, pelerini în număr mare au început să se închine la racla sa încă din 8 octombrie, deoarece reprezentanții Mitropoliei Moldovei și Bucovinei au cerut ca pelerinajul organizat la moaștele Sfintei să se desfășoare în condiții normale, fără restricții. Organizatorii au intenția de a asigura cele mai bune condiții tuturor românilor care doresc să participe la această sărbătoare, astfel că așteaptă la Iași mii de credincioși, din toate colțurile țării.

Traseu de tip labirint pentru credincioși, în premieră

Culoarul de acces către racla Sfintei Parascheva din curtea Catedralei Mitropolitane se întinde pe o distanță de un kilometru și jumătate. Va putea prelua aproximativ 1000 de pelerini, de 10 ori mai mult față de evenimentele din anii precedenți. Este pentru prima oară când a fost gândit un astfel de sistem, un traseu labirintic, astfel încât foarte puțini oameni să stea la rând în stradă, în afara catedralei, așteptând să se roage în fața raclei.

Organizatorii dau asigurări că au luat măsuri stricte pentru a preveni îmbolnăvirile. 350 de voluntari se vor ocupa ca toate măsurile să fie respectate.

„Voluntarii vor veghea ca pelerinii să respecte rândul, să poarte mască, vor oferi măști. Avem câteva mii de măști pregătite, putem merge și până la 30.000 de măști. Sunt vreo 400 de litri de dezinfectant”, detaliază Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.