Specialiştii recomandă reorientarea spre mediul rural, dacă posibilităţile permit, pentru un trai mai sănătos

Asculta acest articol

Confirmarea şi în România, în primăvara acestui an, a noului virus Covid-19, a schimbat abordările unei părţi a populaţiei în ceea ce priveşte domiciliul.

Concomitent cu scăderea numărului locurilor de muncă, o serie de sătmăreni s-au orientat spre a renunţa la apartamentul din bloc şi cumpărarea unei case la oraş, iar dacă acest lucru s-a dovedit aproape imposibil, s-au orientat spre localităţile de baştină, acolo unde posibil să fi moştenit o casă şi o grădină. Analiza făcută de aceştia în contextul actual, i-a convins pe unii că a locui la ţară, în comune în care în ultimii ani a fost ridicat standardul de confort prin executarea şi punerea în funcţiune a reţelelor de utilităţi- gaz, apă, canalizare, asfaltarea de străzi şi trotuare, pot reprezenta un avantaj.

Acest aspect este confirmat şi de o serie de specialişti care monitorizează evoluţia standardului de viaţă şi de confort al românilor. Printre beneficiile pe care specialiştii le enumeră pentru cei care aleg varianta de a locui la ţară sunt menţionate: aerul curat, posibilitatea de a-ţi cultiva propriile legume şi fructe, dar şi libertatea pe care un asemenea trai ţi-o oferă.

Cheltuieli sunt și la țară

Înainte de a lua decizia referitoare la părăsirea oraşului, în favoarea satului, cel/cei în cauză trebuie să aibă în vedere o serie de aspecte. Traiul la ţară nu este lipsit de cheltuieli. Uneori, cheltuielile pot fi mai mari decât cele de la bloc. Avantajul este că persoanele sănătoase, apte de muncă, au la îndemână o serie de posibilităţi eficiente de reducere a acestor cheltuieli inerente, în mod expres cu cele necesare mâncării.

Dacă la ţară pot fi mai mari spre exemplu cheltuielile ce privesc consumul de energie electrică suplimentar pentru hidrofor, pentru iluminat, poate încălzire electrică în perioada de iarnă, există variante de a uşura povara financiară.

De o vreme, locuitorilor de la sate le-a fost dată posibilitatea de a apela la fonduri pentru a produce energie pe seama surselor regenerabile, chiar la creşterea gradului de confort.

Cei interesaţi au la îndemână posibilitatea de a-şi asigura independenţa energetică, folosind sisteme moderne de producere a energiei, ba chiar de a deveni furnizori în sistemul naţional.

Persoanele întreprinzătoare, care sunt familiarizate cu viaţa în mediu rural, pot începe din resurse financiare minime, activitatea de a creşte spre exemplu păsări pentru consumul propriu, punând în valoare produsele agricole care pot fi obţinute de pe terenul din vecinătatea casei. Cei care dispun de spaţii şi resurse, chiar pot iniţia o afacere care să le aducă sume de bani pentru a acoperi alte cheltuieli. Cultivarea legumelor pentru consumul propriu, desigur, nu fără anumite investiţii, poate reprezenta încă o modalitate de reducere a cheltuielilor referitoare la mâncare. Unde mai punem faptul că fără un efort prea mare, omul îşi poate asigura legumele şi fructele bio pentru consum, fără a exclude şi anumite sortimente valorificabile sub diverse forme.

Fără a epuiza lista avantajelor şi a dezavantajelor traiului la ţară, specialiştii susţin că după un exod uriaş de la sate la oraş în perioada anterioară anului 1990, este momentul să se înregistreze exodul invers. Numai în acest fel pot fi valorificate resursele umane în folosul lor, dar şi al comunităţii. Pot fi duse mai departe unele îndeletniciri pe cale de dispariţie, iar nu în ultimul rând, arta culinară şi tradiţiile pot fi revigorate, unele dintre ele reinterpretate în folosul lor, al celor care decid revenirea la ţară. Şi în plus, măcar parţial se rezolvă problema insuficienţei forţei de muncă la sate.