Asculta acest articol
Sătmărenii romano-catolici şi reformaţi sărbătoresc Sfintele Paşte zilelele acestea. Sătmărenii s-au strâns sâmbătă în număr mare la biserica Calvaria din muncipiu.
***
Cea mai mare sărbătoare a credinţei noastre creştine este Paştele, învierea lui Isus Cristos. Şi eu, la fel ca Sfântul Apostol Paul, mărturisesc că, dacă Isus nu a înviat, predicile noastre şi credinţa voastră sunt în zadar.
Dumnezeu cel providenţial a dat, prin crearea lumii şi a omului, primul semn al iubirii sale atotputernice.
Admirăm cu uimire lumea creată, pe care a făurit-o pentru om, a încredinţat-o grijii sale, spre a fi în folosul tuturor. „Ce este omul că te gândeşti la el, că-l iei în seamă?” – am putea întreba alături de psalmist astăzi, în sfânta sărbătoare a Paştelui, când admirăm înţelepciunea lui Dumnezeu, care, prin faptul că L-a înviat pe Isus, a arătat şi scopul ultim al omului.
Prin învierea lui Cristos s-a rezervat în avans şi învierea noastră. Despre asta vorbeşte sfântul Paul în Scrisoarea către Coloseni, atunci când afirmă că vom învia şi noi împreună cu Cristos. Căci, prin taina botezului, am murit pentru păcat şi am înviat la o viaţă nouă împreună cu Cristos.
Deşi această viaţă nouă este încă ascunsă în Dumnezeu, când se va arăta Cristos, şi noi ne vom arăta atunci împreună cu El în glorie.
Sfânta Evanghelie menţionează despre Sfântul Ioan că, intrând în mormântul lui Isus, a văzut giulgiurile căzute şi mormântul gol. A văzut şi a crezut. Adică, ştia deja că Isus trăieşte.
Anul Providenţei din dieceza noastră să ne ajute în însuşirea viziunii Sfântului Apostol Ioan, astfel încât să putem vedea şi noi cu ochii credinţei evenimentele care se petrec în jurul nostru.
Dacă privim faptele cu ochii credinţei, vom fi capabili să observăm dragostea lui Dumnezeu, care atât de mult a iubit lumea încât L-a dat pe Fiul Său, unul născut, ca oricine crede în El să aibă viaţă veşnică. Înţelegem iubirea lui Dumnezeu pentru noi, care a ascultat, de dragul nostru, rugămintea Fiului Său unul născut, nu în ultimul minut, ci după ultimul minut, când l-a înviat pe Isus din morţi.
Apostolii, martirii şi sfinţii Bisericii, luându-şi puterea din credinţa învierii, au îndrăznit să-şi lase viaţa şi destinele în mâinile lui Dumnezeu şi au acceptat cu deplină încredere, în ceea ce îi priveşte, voinţa lui Dumnezeu. Astăzi, printre multe altele, pandemia este cea care ne pune la încercare credinţa.
Dar, oricât de dificile ar fi încercările, dacă mărturisim cu credinţă învierea lui Isus Cristos, încrederea noastră în dragostea providenţială a lui Dumnezeu, care în învierea Sfântului Său Fiu ne-a arătat ce viaţă şi destin ne va rezerva, nu se va clătina. Viaţa eternă dobândită prin moartea şi învierea lui Isus Cristos poate compensa orice.
Cu aceste gânduri vă urez tuturor sărbători pascale binecuvântate, curaj în faţa tragediilor, necazurilor, încercărilor, precum şi credinţă împreună cu încrederea neclintită, care izvorăşte din aceasta, în dragostea providenţială a Tatălui Ceresc!
Cristos a înviat! Adevărat a înviat!
Satu Mare,
în Sărbătoarea Paştelui anului 2021,
† Episcop Eugen Schönberger
Fii primul care comentează