Asculta acest articolAu rămas 11 luni până la schimbarea primului ministru. Anul viitor, în luna mai, funcția de prim ministru, conform protocolului de colaborare, îi va reveni PSD-ului.
Deși nu se pronunță, Marcel Ciolacu va fi propunerea înaintată președintelui Klaus Iohannis. Relativ necunoscut, cu o destul de slabă notorietate, o persoană oarecare din rândul social-democraților a preluat conducerea partidului într-o perioadă în care imaginea lui era destul de terfelită. Încet și cu răbdare, fără să facă gesturi spectaculoase, Marcel Ciolacu s-a impus nu doar în fața membrilor PSD, ci și a adversarilor.
Este un om sobru, fără ieșiri necontrolate, fără figură de războinic gata să pornească la luptă împotriva adversarilor la orice oră din zi sau din noapte. Datorită acestui fel de a fi, prea molcom pentru un politician, reușește să aibă o colaborare fără mari zdruncinături cu partenerii de guvernare.
După plecarea lui Florin Cîțu PNL are parte de un lider la fel de lipsit de agresivitate. Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu parcă au fost alăptați de aceeași doică blândă, care i-a învățat că nu este frumos să se certe. Dar până la urmă un partid este ca o haită care se apără de altă haită. Sub această relativă liniște este posibil să se pregătească trupe de asalt pentru marea confruntare din anul 2024.
După rotirea primilor miniștri, cel care va pregăti cele patru rânduri de alegeri de peste doi ani va fi Marcel Ciolacu. Este, desigur, important cine organizează alegerile, însă mai importante sunt rezultatele guvernării în anul dinaintea acestora.
Presupunând că nu se va întâmpla nimic care să conducă la spargerea actualei coaliții de guvernare, Marcel Ciolacu va deveni personajul-cheie al celor patru rânduri de alegeri din 2024. A declarat că dat fiind faptul că din anul 2000 candidatul PSD nu a mai câștigat prezidențialele, a lansat ideea desemnării unui candidat independent, dinafara partidului, dar care să aibă o gândire social democrată compatibilă cu viziunea PSD despre democrație, stat de drept, guvernare în general.
Cu toate că a lansat ideea unui candidat, altul decât președintele partidului, Marcel Ciolacu, dacă va guverna bine, va fi împins de PSD să-și depună candidatura. Așa a procedat PSD cu Victor Ponta, așa a procedat cu Viorica Dăncilă. O explicație a faptului că PSD nu părăsește guvernarea, indiferent de comportarea PNL-ului, ar fi că vizează, de fapt, funcția de președinte al României. De altfel, întreaga arhitectură a statului român este construită pe baze ideologice social-democrate. Prima Constituție a fost adoptată în timpul mandatului președintelui Ion Iliescu, modificările din 2003 au fost făcute în timpul unui guvern PSD. Pentru Adrian Năstase, în ideea că va câștiga președinția la alegerile din 2004, a fost prelungit mandatul prezidențial la cinci ani.
Nu a fost pentru cine s-a pregătit, ci pentru cine s-a nimerit. De atunci s-a rupt simetria puterii. Președintele, cu madatul lui de cinci ani, rupe echilibrul de forțe desfășurate la alegerile parlamentare. De aici s-au produs numeroase abuzuri. PSD, de exemplu, a câștigat sau s-a plasat pe primul loc la parlamentare, dar președintele a desemnat un prim ministru de la partidul al cărui candidat a fost.
Corect ar fi, dat fiind faptul că alegerile se suprapun, să se modifice Constituția în așa fel înc]t mandatul prezidențial să fie readus la patru ani.
Atâta vreme cât sunt în coaliție, PSD și PNL ar putea modifica legea fundamentală, corectând anumite anomalii. Se constată, din păcate, că societatea românească nu a ajuns la maturitate. Avem exemplul pachetului de legi ale siguranței naționale care chiar de la vârful SRI aduc în actualitate securismul, ca una dintre plăgile care au măcinat societatea.
Acceptarea unui principiu precum rotativa la funcția de prim prim-ministru, presupune existența unei încrederi reciproce între cele două partide adversare. Existând încredere se pot repara stricăciunile făcute de un stat construit prost, strâmb, obtuz, care permite apariția unui mic dictator în persoana președintelui.
