Proiectul „România Educată” are un sprijin financiar de aproximativ 4 miliarde de euro

Asculta acest articol

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, miercuri seara, 7 iulie, că programul „România Educată” va fi asumat de guvern şi de coaliţie printr-un memorandum, chiar de săptămâna viitoare. Preşedintele spune că vor fi stabilite ţintele programului cu responsabili şi termene de implementare şi că vor fi atrase fonduri inclusiv prin PNRR. Klaus Iohannis a mai spus că îşi doreşte de la sistemul de educaţie din România inclusiv „un bacalaureat care să evalueze corect capacitatea absolvenţilor de a se descurca în viaţă”

„Am avut, în ultimele trei zile, la Palatul Cotroceni, ultima serie de consultări pentru finalizarea Proiectului „România Educată şi trecerea la faza de implementare. Vorbim despre un proiect care se bazează pe cea mai amplă consultare naţională în domeniul educaţiei din perioada postdecembristă, nu mai puţin de 10.000 de persoane şi peste 150 de organizaţii şi de instituţii fiind direct implicate. În urma discuţiilor din aceste zile, au reieşit o serie de lucruri importante. În primul rând, Coaliţia de guvernare şi-a exprimat susţinerea pentru proiect şi chiar săptămâna viitoare Guvernul României îşi va asuma, prin memorandum, ţintele şi obiectivele „României Educate”, urmând să stabilească un plan clar de acţiune, cu responsabili şi termene, pentru implementare.

Am apreciat, totodată, deschiderea membrilor Parlamentului, inclusiv a celor din opoziţie, pentru a colabora la transpunerea legislativă a proiectului. Educaţia trebuie să fie baza noastră comună de construcţie şi să nu mai aibă culoare politică. Românii aşteaptă consens pe astfel de teme esenţiale pentru viitorul ţării noastre şi, din păcate, ceea ce am văzut de prea mulţi ani au fost lupte politice sterile, care au afectat inclusiv educaţia. Nu mai putem continua aşa, dacă vrem ca România să avanseze şi să se dezvolte. Aşadar, în cel mai scurt timp, se va constitui un grup de lucru transpartinic pentru a construi cadrul legislativ care să permită implementarea proiectului. Parlamentul trebuie să fie un pilon central al procesului de reformă a sistemului de educaţie şi, prin această asumare, poate reda încrederea românilor în aleşii săi.

(…)

De aceea, am insistat să fie asigurată finanţarea necesară pentru o parte dintre priorităţile şi reformele Proiectului, inclusiv prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Mă refer, de exemplu, la reducerea abandonului şcolar prin sprijinirea a peste 2.500 de unităţi de învăţământ preuniversitar, dotarea a 10.000 de laboratoare şi cabinete şcolare, mobilarea a 75.000 de săli de clasă, construirea a 140 de creşe şi servicii complementare de educaţie timpurie, realizarea a 10 centre de învăţământ dual, dezvoltarea unei reţele de şcoli verzi şi formarea a 100.000 de cadre didactice pentru predarea on-line.

Astfel, Proiectul „România Educată” are un sprijin financiar important, istoric aş spune, în valoare de 3,6 miliarde de euro. Suplimentar, prin alte fonduri europene, vom finanţa cu 400 de milioane de euro renovarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, pentru garantarea siguranţei şi a securităţii copiilor şi dascălilor în şcoli.

Revenind la Proiectul „România Educată”, pe scurt despre structura sistemului de învăţământ, care rămâne preponderent aceeaşi. Dezvoltăm educaţia timpurie, menţinem clasa pregătitoare şi gimnaziul de la clasa a V-a la clasa a VIII-a. Creştem autonomia şcolilor, mai ales acolo unde există capacitatea administrativă necesară. Pentru restul şcolilor, vom susţine noi forme de sprijin şi alocarea de resurse dedicate creşterii calităţii actului educaţional.

Schimbări faţă de structura actuală apar la tranziţiile între etapele educaţionale. Ne dorim o mai mare flexibilitate şi o centrare a educaţiei pe fiecare elev.

Asta înseamnă inclusiv valorizarea acelor elemente de profil care individualizează şi nu uniformizează. De aceea, deşi Evaluarea Naţională rămâne principalul instrument de certificare a competenţelor la finalizarea gimnaziului şi de repartizare în ciclul următor, am propus ca pe întregul parcurs al semestrului al doilea, unităţile de învăţământ şi elevii care doresc – subliniez, care doresc – indiferent de rută – teoretică, vocaţională sau profesională, să poată organiza, respectiv să susţină un examen suplimentar de admitere. Acest lucru se întâmplă deja pe ruta profesională sau vocaţională, fiind doar o extindere şi către zona teoretică, oferind o autonomie suplimentară şcolilor şi încredere elevilor, care, în tot acest proces, vor avea o susţinere reală prin activităţi consecvente de orientare şi consiliere.

Am propus o nouă structură a învăţământului secundar superior, unde vor exista trei tipuri de licee – teoretic, vocaţional şi profesional – care vor conferi absolvenţilor, după patru ani de studiu, acces la examenul de bacalaureat.

Poate unul dintre cele mai importante obiective ale Proiectului „România Educată” este acela de a elimina barierele birocratice care limitau posibilităţile tinerilor de dezvoltare şi de a întări dreptul fiecărui elev de a reveni în sistemul de educaţie şi de a-şi urma ambiţiile, atunci când acestea îi pot aduce un viitor mai bun. Aşadar, pe scurt, eliminăm birocraţia şi, dacă un elev este, de exemplu, la un liceu profesional, îşi dă seama că nu se regăseşte acolo şi vrea să facă trecerea la unul teoretic sau vocaţional, va putea să se transfere, în urma unor testări specifice, la liceul dorit.

Noul bacalaureat, deschis tuturor şi bazat pe competenţe, este o altă componentă importantă a „României Educate”.

Îmi doresc un examen care să poată evalua corect capacitatea absolvenţilor de a se descurca în societate şi în viaţă, în general. Un absolvent de liceu, indiferent de profil, trebuie să poată înţelege problemele puse de schimbările climatice sau utilitatea vaccinurilor. Asta înseamnă să ne asigurăm că cetăţenia activă nu rămâne doar un deziderat declarativ.

În ceea ce priveşte funcţionarea colegiilor terţiare non-universitare, care pot funcţiona în universităţi, dar nu au rang de studii universitare, vreau să fac câteva precizări pentru o înţelegere corectă. Această formă de învăţământ, care funcţionează şi astăzi, nu se substituie învăţământului universitar.

Formarea profesională pentru a permite certificarea la nivel de tehnician este cerută de piaţa muncii şi este deschisă tinerilor care nu au susţinut sau nu au promovat examenul de bacalaureat sau adulţilor care doresc să avanseze profesional cu ajutorul unei pregătiri suplimentare, de nivel 5 de calificare. Ea nu conferă acces în învăţământul superior fără promovarea examenului de bacalaureat. Mai pe scurt, bacalaureatul rămâne obligatoriu pentru studiile universitare, adică pentru licenţă, masterat şi doctorat, indiferent de domeniul de studiu.

Pe lângă aceste câteva elemente-cheie ale viziunii „România Educată”, proiectul include şi o serie de ţinte concrete, printre care scăderea ratei de părăsire timpurie a şcolii, până la un nivel de cel mult 10%, reducerea ratei de analfabetism funcţional, la orizontul 2030, sau creşterea competenţelor digitale de bază, atât în cazul profesorilor, cât şi al elevilor.

Cred cu tărie că o Românie puternică este o Românie Educată şi este nevoie de implicarea tuturor autorităţilor şi forţelor politice pentru a garanta transpunerea în realitate a acestei viziuni în beneficiul fiecărui cetăţean!

Vă mulţumesc şi vă doresc multă sănătate!”, a spus Preşedintele României.