Asculta acest articolNici măcar în linii generale viața politică din Republica Moldova nu se poate asemăna cu viața politică din România, dar asta nu înseamnă că nu se pot face anumite comparații în favoarea uneia sau alteia din cele două țări care au aceeași limbă, aceleași tradiții. Desigur, diferențele sunt uriașe dacă privim cele două țări din perspectiva apartenenței la structurile euro-atlantice, UE și NATO. Sora mai mică și vitregită de soartă, Republica Moldova încet-încet își netezește drumul spre Europa.
Marele vecin este cu ochii pe ea, de parcă ar fi perla coroanei. Rusia a fost și este o mare putere, dar refuzul ei funciar de a se democratiza se răsfrânge negativ asupra națiunilor încorporate în URSS.
În bătălia marilor puteri militare, SUA și Rusia, mica țărișoară de dincolo de Prut, este o victimă colaterală, probabil neglijabilă în context internațional.
În regiune, desigur și din motive sentimentale, România este principalul ei sprijin. Mai puțin economic, mai mult cultural. În cazul Rusiei este invers. Moldovenii pro-ruși încă văd în Rusia principalul investitor, furnizor de locuri de muncă, iar în plan politic garantul independenței țării. Efecte întârziate ale politicii de deznaționalizare ale fostului URSS. Probabil tânăra generație nici nu mai știe că URSS înseamnă Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Adică o federație, teoretic o uniune a unor entități naționale.
Contează, desigur, ce a fost în realitate URSS în vremuri de glorie pentru Moscova, iar pentru “republici” vremuri de restriște și jale. Uitarea se așterne, din fericire sau din păcate, în mod egal și peste oprimați și peste oprimatori. Rusia nu lasă din mână fosta pradă, în timp ce fosta pradă încearcă din răsputeri să se elibereze.
În acest sens Republica Moldova a mai făcut încă un pas către eliberarea de sub mentalitatea comunistă. Denumirea partidului care a câștigat în mod categoric alegerile se prescurtează în mod simbolic PAS. Adică Partidul Acțiune și Solidaritate.
PAS va putea face singur o majoritate parlamentară având, după redistribuire, în jur de 60% din numărul de parlamentari. Asta se numește să fii partid mare. Este adevărat că PAS este un partid mare într-o țară mică, dar contează direcția spre care se îndreaptă în acest moment Republica Moldova.
Au trecut, totuși, 30 de ani de la dezmembrarea URSS. În plină revoluție anti-comunistă, mai exact în harababura creată în interiorul blocului sovietic de căderea regimurilor dictatoriale, teoretic se putea decreta unirea Republicii Moldova cu România. Ion Iliescu nu a avut curajul să facă acest pas. Corneliu Coposu i-a reproșat acest lucru, dar este posibil ca repercusiunile unei asemenea decizii s[ fi fost drastice pentru stabilitatea în zonă.
Nu vor ști niciodată cum ar fi fost mai bine. Trebuie să luăm lucrurile așa cum au fost. Exemplul Germaniei reunite nu se poate aplica în cazul României.
Revenind la zi, alegerile anticipate din Republica Moldova ne oferă prilejul de a vedea cum s-ar desfășura eventualele alegeri anticipate în România.
Se poate face o paralelă între românii de peste Prut și maghiarii din Transilvania? Greu de spus. În ciuda distanțelor geografice mici, diferențele, ca și apropierile, sunt greu de depistat.
Un singur partid cu aceeași denumire ca în țară a participat la alegeri. Este vorba despre AUR. Partidul care a dat peste cap toate pariurile, obținând la parlamentarele din decembrie 2020 aproximativ 10%, iată că la alegerile din Moldova de peste Prut a obținut doar 0,47%.
Acest lucru arată că există diferențe uriașe, de percepție, de mentalitate, între alegătorii din Republica Moldova și cei din România. În sensul că cetățenii moldoveni au scopuri precise, apropierea de UE, în consecință refuzând populismele de tipul celor promovate de AUR, în timp ce alegătorii din România își permit să experimenteze votând așa-zisele partide anti-sistem.
Din acest punct de vedere alegătorii din Republica Moldova sunt mai maturi decât cei din România, membră cu acte în regulă a Uniunii Europene și parte a celei mai puternice organizații militare, NATO.
Pentru modul în care au votat, cetățenii moldoveni merită tot respectul din partea țărilor democratice europene, dar și din partea Statelor Unite.
