Asculta acest articol2021, spune premierul Florin Cîţu, va fi anul reformelor. Şi, adăugăm noi, va fi şi anul protestelor. Dezvoltare fără reforme nu se poate. Reformele, la rândul lor, provoacă reacţii sociale puternice. A reforma, din punct de vedere social, înseamnă reduceri de locuri de muncă, mergând până la disponibilizări în masă.
Să dăm câteva exemple. Reformele industriale din Anglia au înlocuit mii de muncitori cu războaiele de ţesut. Tractorul a înlocuit plugul tras de boi sau de cai.
Strungurile automatizate au redus numărul strungarilor.
Ajungem şi la calculatoarele din epoca noastră. Calculatorul nu a micşorat numărul angajaţilor din instituţii. Dimpotrivă, l-a mărit cu cei care întreţin sistemul de calculatoare. Într-o primărie, zicea un primar, înainte de a introduce calculatoarele, lucrau 50 de persoane, după tehnologizare lucrează 60-70 de persoane.
Reforma anunţată de Florin Cîţu probabil se va lovi în primul rând de o puternică opoziţie din partea PNL. În campania electorală candidaţii PNL au promis locuri de muncă. Le-au promis susţinătorilor funcţii în instituţiile de stat. Au promis că nu vor avea loc disponibilizări.
PNL nu a fost văzut niciodată ca un partid reformist. A fost pur şi simplu luat ca partid liberal, susţinător al liberalismului, dar fără să explice în detaliu ce se înţelege prin liberalism.
Reforma statului român este o urgenţă de gradul zero. Nimic nu merge cum ar trebui să meargă. Zilele acestea s-a văzut că sistemul de Sănătate, aşa cum spunea fostul preşedinte Traian Băsescu, funcţionează după sistemul sovietic.
Pandemia vine şi face din reformarea sistemului sanitar o urgenţă de gradul zero.
Bani, în Sănătate, s-au pompat, dar pe cârpeli. S-a creat o adevărată mafie în sistem, în jurul sistemului. Cel mai bine cunosc situaţia oamenii din sistem care îşi văd de treabă, oamenii cinstiţi care au rămas în afara afacerilor oneroase.
Guvernul Cîţu îşi propune să demareze reformele în anul pandemiei. Protestele au început înainte de a face un singur pas. Doar s-a anunţat că se îngheaţă salariile şi liderii sindicali au chemat oamenii în stradă. Au început poliţiştii. Vor urma rând pe rând toţi cei care îşi simt ameninţate veniturile şi locurile de muncă.
Disponibilizările de personal din sistemul public se fac atunci când economia bubuie, când este nevoie de mână de lucru în economia privată, iar salariile sunt atractive. Acum salariile din sistemul public sunt mult mai mari decât în sistemul privat.
În acelaşi timp economia funcţionează în sistem de avarie. Afacerile din HORECA sunt paralizate de interdicţii. Despre turism nici nu se poate vorbi de la declararea stării de urgenţă. Tot ce este legat de timpul liber a dispărut din preocupările oamenilor. Artiştii independenţi şomează. Singurii care se simţeau cât de cât în siguranţă din punct de vedere al locului de muncă, salariaţii din sistemul public, sunt acum ameninţaţi cu disponibilizarea.
Pentru demararea unui proces de refomare este nevoie de voinţă politică. Guvernul este format din trei partide, autodeclarate de centru dreapta, dar funciarmente diferite. PNL şi USR PLUS sunt plămădite din materiale diferite, au opinii diferite despre guvernare, despre reforme, despre valorile democraţiei, în general. UDMR este o formaţiune oportunistă, cu mare experienţă de guvernare.
Să presupunem că premierul Cîţu este un om hotărât, că va porni pe calea reformelor. Acest lucru înseamnă că toate formaţiunile coaliţiei de guvernare îşi asumă riscul de a pierde următoarele alegeri.
O reformă se face de un partid care ştie că va fi aruncat în opoziţie. Reformezi şi fugi. Acelaşi lucru l-a făcut PDL. A început o reformă, prin tăierea salariilor din sistemul public, şi a pierdut alegerile. PNŢCD a intrat cu buldozerul în intrepriderile de stat cu pierderi şi a fost aspru sancţionat de electorat. Ambele partide pro-reformiste, PNŢCD şi PDL, au dispărut de pe scena politică.
PNL nu este partidul care să-şi asume un asemenea risc. Liberalii au jucat până acum în general la două capete. Se vor suci cu 180 de grade?
Mai degrabă USR şi PLUS sunt predispuse să-şi asume riscul de a susţine luarea unor măsuri dure, de reformare a sistemului de stat. S-ar putea să se lovească de opoziţia celorlalte două partide de guvernare, PNL şi UDMR.
Deocamdată premierul Florin Cîţu doar a făcut o simplă declaraţie despre anul 2021 care va fi unul al reformelor. Se va vedea cât de reformist va fi anul 2021 după ce va ajunge proiectul de buget în faţa parlamentarilor.
