Obiceiurile de Paşti, între mâncăruri tradiţionale, şi forme de curtare

Asculta acest articol

Sarbatoarea Pastelui este marcata de obiceiuri stravechi ce ţin de credinţa unei curaţiri si innoiri interioare, manifestata prin primenirea casei si innoirea hainelor, alaturi de alte tradiţii, printre care si forme de curtare, cum ar fi stropitul fetelor.

Pentru romani, pregatirea Pastelui inseamna mai intai curaţenia si bucatele care se fac in casa. De “curaţenia de Paste” orice gospodina trebuie sa se achite in timp util si sa aiba casa luna pentru primirea musafirilor pe parcursul a trei zile de sarbatoare.

Preparatele de Pasti care in general nu lipsesc de pe masa sunt ouale rosii, drobul de miel, pasca si cozonacul. Ouale se vopsesc in Joia Mare, considerandu-se un pacat mare orice lucru facut in casa vineri, cand la Biserica are loc Prohodul.

La ţara, romanii aleg oua proaspete de gaina si raţa prin scufundarea lor in apa (ouale proaspete cad la fund, cele vechi se ridica la suprafaţa) si pregatesc uneltele de ornamentat. Cele mai vechi “condeie” au fost lumanarea – cu al carui capat incins la foc se desenau pe ou anumite semne – si pana de gasca.

Oamenii topesc ceara de albine in care se adauga puţin carbune pisat, incondeiaza ouale cu motivele dorite si le pun apoi in vopsea pentru colorarea fondului. Local, se folosesc metode noi de decorare, mai mult sau mai puţin legate de incondeierea cu ceara- oua pictate, decorate in relief, incondeiate cu frunze de plante, impodobite cu margele.

In comunitaţile tradiţionale, ciocnitul oualor se face dupa reguli care difera de la o zona la alta, dar, oricum, respectarea lor este obligatorie – cine are prima lovitura (de obicei, barbatul mai in varsta), ce parţi ale oualor sa fie lovite, ciocnitul sa fie “pe luate”, “pe schimbate”, “pe vazute” sau “pe nevazute”. Ciocnesc mai intai soţii intre ei, apoi copiii cu parinţii, dupa care parinţii cu celelalte rude, cu prietenii si vecinii invitaţi la masa.

Si in Bulgaria, ca si in Romania, se obisnuieste ca ciocnitul oualor sa se transforme intr-o competiţie intre meseni, cel mai rezistent ou fiind numit “borak” (in bulgara, “luptator” n.r.).

In unele zone, cojile oualor sunt aruncate pe pamant pentru fertilizarea holdelor, viilor si livezilor, se pastreaza pentru vraji sau descantece sau se pun in hrana animalelor.
Dupa slujba de inviere de la miezul nopţii, are loc de loc prima masa de Paste in familie.

In prima zi de Pasti, exista obiceiul ca toata familia sa se spele intr-un lighean in care au fost puse oua rosii si bani de argint sau de aur, crezandu-se ca toţi vor fi astfel sanatosi si prosperi.

La catolici, exista o serie de obiceiuri specifice, care se regasesc in Transilvania. Cel mai spectaculos si mai bine cunoscut este Stropitul, practicat de popoarele cu origine germanica in amintirea zeiţei fertilitaţii si a primaverii. Aceasta zeiţa se numea “Ostera”, de unde provine si denumirea Pastelui -“Ostern”.

Baieţii si barbaţii stropesc fetele si femeile, in a doua zi a Pastelui, potrivit unui obicei stravechi originar din Germania. Scopul este ca acestea sa ramana frumoase pe tot parcursul anului. Grupuri de sateni colinda prin sat pana seara tarziu, pentru ca nicio fata sa nu ramana nestropita.

La origine, pentru stropit se foloseau galeţi cu apa de izvor, simbolul purificarii inca din precrestinism, acestea fiind inlocuite in prezent cu sticluţe de parfum. in satele populate de nemţi exista obiceiul impodobirii fantanilor cu oua colorate de Paste.