Asculta acest articolUSR ne demonstrează că nu există partid atât de mic încât să nu poată declanșa un război mare. Nu este singurul partid care a provocat spargea unei majorități parlamentare. Primul guvern PNL, condus de Ludovic Orban, a fost instalat după ce ALDE s-a retras din alianța cu PSD.
De altfel cam toate partidele-balama ajung să se supere pe partidul pe care îl ajută să realizeze o majoritate în parlament. De regulă UDMR este fidel până la capăt partidului cu care s-a aliat la guvernare.
Țările Uniunii Europene sunt guvernate de alianțe sau coaliții de guvernare. Doar în cazuri excepționale apare câte un partid care obține la alegeri peste 50%. Astfel de formațiuni politice tind să încalce regulile democrației. Așa cum este cazul FIDESZ-ului din Ungaria. Însăși esența democrației constă în armonizarea diferențelor de opinii dintre actorii politici. Istoria ultimilor zeci de ani ne-a arătat că partidele politice nu au ajuns la un stadiu acceptabil, la un nivel în care diferențele ideologice și doctrinare nu împiedică exercitarea unei bune guvernări. În fond, alegerile democratice nu ar trebui să fie exclusiv un privilegiu pentru liderii partidului câștigător, pentru membrii acelui partid. De la interesul general la interesul de partid nu este decât un pas pe care, din păcate, îl fac toate partidele.
Să luăm ultimul exemplu. Demiterea ministrului Stelian Ion a afectat interesul general sau al USR? Cu toate greșelile lui Florin Cîțu, adevărul este că demiterea ministrului care a declanșat criza politică a afectat doar interesul de partid al USR.
În același timp trebuie precizat că, prin prestația lor, miniștrii USR demiși de primul ministru Cîțu au afectat mai mult interesul de partid al PNL decât actul guvernării.
Evenimentele acestor zile sunt urmarea unei defectuaose, poate chiar puerile înțelegeri a funcționării unei coaliții de guvernare. Florin Cîțu s-a crezut șef de trib, iar miniștrii USR au considerat ministerele domeniile lor private. Au greșit la fel de grav și unii și alții. PNL nu este mai puțin vinovat decât USR, la fel cum se poate spune că USR nu este mai puțin vinovat decât PNL. Votul din parlament pentru guvernul Cioloș nu poate urma decât aceeași judecată strâmbă care a dictat comportamentul membrilor guvernului PNL-USR PLUS-UDMR și modul de exercitare a actului de guvernare. O temelie șubredă nu poate susține o mare construcție, fie ea și politică. Dacă guvernul PNL s-a prăbușit sub presiunea orgoliilor proprii, un guvern USR are și mai puține șanse de supraviețuire. Este un simplu joc în urma căruia USR se relansează ca partid, iar Dacian Cioloș și-a pregătit platforma pentru candidatura la președinție. Întrebarea care persistă este de ce președintele Klaus Iohannis s-a lăsat antrenat în această comedie de prost gust jucată în plină pandemie.
Din cauza acestor politicieni imaturi problema României a devenit problema Uniunii Europene. Varianta Delta a virusului ucigaș, conform statisticii mondiale, s-ar putea numi deja varianta mioritică.
Un președinte francez se întreba cum poate fi guvernată o țară care are 6.000 de tipuri de brânză. Noi ne-am putea întreba cum poate fi guvernată o țară care are 6.000 de tipuri de politicieni. Dar nu doar tipurile de politicieni sunt o problemă a României. Sutele de morți care se înregistrează zilnic lasă de departe în urmă orice altă problemă. După o tăcere care nu poate fi considerată o mare greșeală, Klaus Iohannis descoperă că se moare pe capete din cauza Covidului.
De ce președintele nu a tras un semnal de alarmă în urmă cu luni de zile? De ce a asistat pasiv la comedia politică regizată de echipa “câștigătoare” a lui Florin Cîțu? Sunt întrebări tardive. În fața realității pălesc orice dispute politice. Dar cu ce preț? Ar fi trebuit să explice președintele în cele șapte minute în care s-a adresat națiunii cu mască pe față, deși era singur. Morții l-au scos din letargie pe șeful statului. Ce măsuri va dispune?
