Asculta acest articol
Clujul și Transilvania au dat pentru prima dată lumii, pe 13 ianuarie 1568, o normă juridică prin care era recunoscută libertatea conștiinței și a religiei, dar, în același an, tot la Cluj, a fost lansată și o profeție, care nu s-a adeverit, privind o a doua venire a lui Iisus Hristos, de această dată chiar în biserica din centrul orașului.
Istoricul Tudor Sălăgean a declarat, pentru AGERPRES, că, prin respectivul edict, sistemul toleranței religioase în Transilvania devenea unul extrem de avansat pentru acea epocă.
‘Dieta de la Turda din 6-13 ianuarie 1568 este una dintre cele mai importante din istoria Transilvaniei și, cu siguranță, și din istoria europeană. În cadrul acestei Diete a fost adoptat Edictul de la Turda, care este cunoscut și sub numele de Edictul libertății conștiinței și religiei. Este un edict care acorda libertate totală de practicare a religiei pentru patru confesiuni — catolică, lutherană, calvină și unitariană—, dar, care, de asemenea, acorda posibilitatea unui statut de religie tolerată pentru alte confesiuni, inclusiv cea ortodoxă’, a spus Tudor Sălăgean.
Documentul Dietei Transilvaniei a fost nu numai primul, ci și cel mai liberal document privind libertatea religioasă, emis cu mult înaintea altor documente similare europene.
‘Edictul de la Turda din 1568 precede cu cinci ani documentul similar adoptat la Varșovia, care instituia libertatea religioasă în cadrul uniunii polono-lituaniene, și e cu mulți ani înaintea altor documente importante, între care Uniunea de la Utrecht sau Scrisoarea de Majestate a împăratului Rudolf al II-lea din 1709. Cu siguranță, Edictul de la Turda era în momentul respectiv nu doar cel mai liberal document din punct de vedere al libertății confesiunilor religioase, ci și primul adoptat în spațiul european. Însă, libertatea instituită prin Edictul de la Turda nu era una neapărat individuală, ci era una a comunității; comunitatea avea libertatea de a-și alege confesiunea pe care dorește să o urmeze. Indivizii din cadrul comunității care optau pentru altă confesiune, în mod normal trebuiau să părăsească comunitatea și să-și găsească o comunitate de confesiunea lor. Din acest motiv, au apărut și o serie de mișcări de populație’, a menționat istoricul clujean.
Edictul Dietei de la Turda însemna, printre altele, și recunoașterea, pentru prima dată în lume, a Bisericii Unitariene, a cărei doctrină contesta trinitatea, credința în Sfânta Treime și susținea existența unui singur Dumnezeu.
‘Tot ca element de noutate, în cadrul Dietei de la Turda din 1568 practic este pentru prima dată când este recunoscută Biserica Unitariană. Biserica Unitariană se constituise treptat prin desprinderea lui Francisc David, a lui Giorgio Biandrata și a adepților acestora din cadrul Bisericii Reformate; este o variantă mai radicală a reformei și anul 1568 este considerat anul apariției acestei confesiuni unitariene, tocmai datorită Dietei de la Turda și a Edictului de libertate a conștiinței și religiei’, a explicat Tudor Sălăgean.
Francisc David a fost fondatorul Bisericii Unitariene și, în aceeași perioadă—1568 sau 1567-, el a făcut o profeție, potrivit căreia urma să aibă loc, doi ani mai târziu, în 1570, o a doua venire a Mântuitorului, de această dată chiar la Cluj, în biserica din centrul orașului, actuala Biserică romano-catolică Sfântul Mihail, unde, printre altele, fusese botezat și regele Ungariei Matia Corvin, născut în 1443.
‘Tot în această perioadă, care era una de foarte mare entuziasm și fervoare religioasă, la Cluj, în această confesiune unitariană în curs de constituire apare un element deosebit, este vorba despre o profeție care considera că în anul 1570, la doi ani de la momentul 1568, ar fi urmat să aibă loc, la Cluj, cea de a doua venire a lui Iisus Hristos. O profeție milenaristă, care a fost inspirată de lucrările unor reformatori religioși din spațiul polonez. Francisc David a preluat în 1568 această profeție milenaristă și a adoptat-o la spațiul transilvănean’, conform istoricului.
Francisc David și-a bazat profeția pe cifre biblice și, în anul în care aceasta urma să se împlinească, 1570, la Cluj s-au mutat figuri importante ale epocii, inclusiv regele de atunci al Ungariei, Ioan Sigismund.
‘Profeția era bazată pe considerații numerologice inspirate din interpretarea Bibliei. Se considera că există o corespondență între cei 40 de ani de rătăcire a evreilor prin pustiu, sub conducerea lui Moise, și cei 40 de ani care au trecut din momentul publicării de către Luther a Crezului de la Augsburg, în 1530. Pe baza unei interpretări de această natură, la care erau asociate multe alte considerente, inspirate tot din Biblie și din scrierile religioase ale epocii, Francisc David a considerat că anul 1570 ar fi unul al unui sfârșit și al unui nou început din punct de vedere al religiei creștine. Perioada dintre 1568 și 1570 a fost una plină de efervescență. Atunci s-a conturat, pornind de la această profeție, o doctrină unitariană intitulată Calea adevărului, iar cei care urmau această cale sperau să poată obține mântuirea cu ocazia celei de a doua veniri a Mântuitorului, în 1570. În perioada respectivă, chiar regele Ioan Sigismund s-a stabilit la Cluj. Au venit și numeroși oameni din domeniul confesional, reformatori religioși, intelectuali, oameni de cultură, cu speranța de a participa la un moment unic în istoria umanității’, a spus Tudor Sălăgean.
Pe durata întregului an 1570, toată lumea a așteptat a doua venire a lui Iisus Hristos, în biserica din centrul Clujului, dar profeția nu s-a împlinit. Unitarianismul a devenit și mai radical, iar, un an mai târziu, în 1571, Francis David ține o celebră predică în care contesta orice caracter divin al lui Iisus Hristos.
‘Faptul că anul 1570 a trecut fără ca, aparent, profeția să se adeverească, a accentuat caracterul antitrinitarian al confesiunii unitariene, în special a centrului său de la Cluj. Antitrinitarianismul era oricum prezent încă de la constituirea mișcării, dar după 1570, acesta a devenit unul foarte radical, care reprezintă până astăzi o trăsătură caracteristică a unitarianismului transilvănean. Până în 1570 existau încă discuții asupra rolului divin al lui Iisus Hristos, dar după 1570, antitrinitarianismul s-a accentuat și unitarienii au rămas cu credința într-un singur Dumnezeu, Dumnezeu Tatăl. În ianuarie 1571, Francisc David a ținut, în biserica centrală a Clujului, și o predică în care contesta orice caracter divin al lui Iisus Hristos’, a afirmat Tudor Sălăgean.
Fii primul care comentează