Image 1
Image 2

Istoria prezentă în cifre

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

În ultimii patru ani se pare că istoria se scrie numai în cifre. În timpul pandemiei de covid s-au publicat zinic numărul infectărilor, numărul morţilor, numărul măştilor, numărul dozelor de vaccin. Cifrele în sine au înfricoşat populaţia.
Spre comparaţie, în timpul gripei spaniole ziarele nu aveau voie să publice numărul morţilor şi infectaţilor.
Ceea ce a condus la date diferite, din anii 1920, 1930 numărul morţilor de gripă spaniolă a tot crescut. Nici acum nu se ştie cu precizie câţi au murit atunci, la sfârşitul primului război mondial.
În timpul pandemiei recente guvernele au fost darnice cu cifrele infectărilor, dar mai puţin transparente cu sumele cheltuite. Oricum, pandemia a îmbogăţit pe mulţi. Cele câteva companii farmaceutice s-au ales cu profituri de miliarde. Nici distribuitorii dozelor de vaccin şi intermediarii nu au ieşit mai puţin câştigaţi din afacerea la nivel mondial. Nu mai puţin gigantice sunt pierderile suferite de economia reală. În primul rând o primit o lovitură mortală industria turismului: hoteluri, restaurante, muzee, galerii de artă etc.
Companiile aeriene nu s-au redresat nici acum.
Pandemia a trecut sau nu a trecut. Încă nu se ştie. China anunţă cifre uluitoare de infectaţi. Spaima a rămas şi se flutură noi pericole. În România, epidemia de gripă bate la uşă, însă ministrul Rafila nu o lasă să intre. Ajunge cu înfricoşarea populaţiei.
Nici bine nu s-au ridicat restricţiile din pandemie că altă criză s-a abătut asupra omenirii. Încă în expansiune, ramificaţiile crizei energetice, amplificate de război, de sancţiunile împotriva agresorului i-au afectat la fel de mult şi pe sancţionaţi şi pe cei care au sancţionat.
32 de miliarde de dolari a primit Ucraina în anul 2022. Câştigul democraţiei se numără în soldaţi ruşi omorâţi şi în tehnică de luptă distrusă.
Pierderile economiei mondiale sunt uriaşe. Dar ce nu face omenirea pentru libertate? Chiar dacă Ucraina la rândul ei nu respectă libertatea altora, ţara lui Zelenski trebuia ajutată. Ca să descurajeze Rusia.
Omul de rând nu va înţelege niciodată ce se întâmplă cu adevărat în spatele uşilor închise, în birourile ovale sau dreptunghiulare unde se iau marile decizii: război sau pace? S-a ales războiul. Tot într-un fel de război, dar fără rachete şi morţi este şi România.
Inamicul direct: Austria. Scopul: intrarea în spaţiul Schengen. Vinovaţii pentru eşec: politicienii europeni, români şi străini.
Tot în cifre se socotesc şi pierderile suferite de România pentru că deşi este în UE, are graniţă cu Uniunea. Este ca şi cum am fi autonomi. Ceva de genul cum cer secuii din Harghita-Covasna, împreună, dar separaţi.
Se pot avansa multe cifre, însă nu prea are rost. Pentru că se schimbă de la o zi la alta. Multe decizii politice se iau peste noapte, iar a doua zi alte sume de bani pornesc spre alte destinaţii.
Banii se învârt la nivelul Uniunii Europene, la nivelul fiecărei ţări şi mai departe de la nivelul guvernului către fiecare minister, către fiecare judeţ, iar de la judeţ către fiecare localitate.
O serie de cifre se referă la împrumuturi, la dobânzi din ce în ce mai mari, la inflaţie. O istorie specială a cifrelor o reprezintă, numai în România, diferenţele uriaşe şi pensiile unora şi salariile şi pensiile de mizerie ale celor mulţi.
Din tăvălugul scumpirilor care au îngrozit lumea care aştepta iarna cu teama că nu va fi gaz, nu va fi curent, ne-a salvat mama-natură. Vremea neaşteptat de caldă a încurcat puţin şi socotelile lui Putin. Iarna rusească nu a mai venit ca peste armatele lui Napoleon şi a lui Hitler.
Tot în cifre se socotesc şi temperaturile record din această iarnă.
Cum nu a mai fost nevoie de deszăpeziri, firmele de deszăpezit au avut de pierdut, însă depinde de genul de contract pe care l-a făcut fiecare primărie în parte.
Despre istoria altor cifre, cu iz politic, cu altă ocazie.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with