Image 1
Image 2

În așteptarea post-pandemiei

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Israelul a fost un model de luptă împotriva coronavirusului SARS-COV 2, culminând cu vaccinarea populației în timp record. S-a vaccinat fără discriminare, tot ce a venit la rând, evreu, palestinian, creștin, jihadist. Metoda drive-thru a fost preluată de aproape toate țările. În consecință a scăzut numărul infectărilor, a scăzut numărul deceselor din cauza Covid 19, viața a revenit aproape la normalitate.

Evident, prima țară care a demarat campania pentru repornirea turismului a fost Israelul.

Dar, surpriză! Locul covidului a fost luat de rachete.

Gata vaccinați,datorită măsurilor luate de guvernul israelian, membri ai grupărilor HAMAS și Jihadul Islamic au pus mâna pe arme.

Situația explozivă din Israel demonstrează că lumea nu învață mare lucru din lecția dată de pandemia care amenință omenirea. Foarte probabil nu se va schimba nimic după ce va trece și ultimul val și lumea va reveni la aceeași normalitate de dinainte de pandemie. Adică războaie, conflicte, confruntări, inegalități, discriminări.

Din egalitatea în fața morții, provocată de virusul care încă amenință viața de pe Terra, oamenii se pare că nu vor învăța nimic.

Așa cum nu au învățat nimic în urma primului și celui de-al doilea război mondial, cursa înarmărilor continuând până în ziua de azi.

Egalitatea în fața morții, atât de evidentă, nu a fost transpusă în termeni sociali. Astfel, când toată lumea a fost obligată să facă sacrificii,parlamentul, președintele țării, guvernul, partidele de opoziție, nu au luat una dintre cele mai așteptate măsuri de dreaptă acordare a pensiilor. Pensiile speciale au rămas la fel de “nesimțite” și în timpul pandemiei.

Protestatarii, oameni care se pare că și-au făcut o meserie din ieșirea pe stradă, nu au strigat “Jos pensiile speciale”. Nu se protestează împotriva nedreptăților sociale.

Se protestează politic. Când este la guvernare PSD, ies în stradă așa-numiții #reziști. Odată cu dispariția lui Liviu Dragnea din viața politică, USR PLUS pare să fi rămas fără obiectul muncii.

Când și ultima urmă a covidului va dispărea, protestatarii anti-mască vor fi atât de triști încât nu se vor putea bucura de toate libertățile pe care acum spun că le sunt încălcate. Libertatea este o fată morgană doar atunci când tânjești după ea.

Judecând după evenimentele care au loc în întreaga lume, în condiții de criză pandemică, se poate deduce că eventualele schimbări nu vor fi provocate de guverne, de partidele politice, de marile instituții internaționale.

O mare dezbatere se poartă acum pe marginea stabilirii unui salariu minim la nivelul Uniunii Europene. Țările dezvoltate susțin această măsură pentru că vor fi în avantaj. Pentru aceste țări stabilirea unui salariu minim mediu înseamnă o scădere a salariului minim existent acum, îm timp ce pentru țările mai sărăcuțe, Bulgaria, România, Ungaria, înseamnă un efort. De fapt nu țara în sine este afectată, ci firmele din aceste țări. Sunt în aceste țări atât de multe activități neperformante economic încât majorarea salariului minim va falimenta zeci și zeci de mii de firmuțele.

Fără să fii eurosceptic, ești tentat să crezi că multe din recomandările birocraților de la Bruxelles sunt în defavoarea țărilor mai puțin dezvoltate, în dezavantajul țărilor care nu au adoptat moneda euro.

Post-pandemia ar trebui să însemne un nou sistem de egalitate. În așteptarea post-pandemiei ar trebui elaborată o nouă cartă a libertăților și drepturilor cetățenlor, bazată mai mult pe principiile egalității, nu pe ale libertății. În pandemie ar fi trebuit să se inverseze prioritățile. Întâi egalitate și fraternitate apoi libertate.

Dar iată că exact în locul în care pandemia se părea că a fost alungată, a izbucnit un conflict care are toate datele să se transforme în război civil. Acest lucru ne face să credem că sfârșitul pandemiei va fi sărbătorit prin lansări de rachete. :i avem în vedere aici și situația din Marea noastră neagră.

Vorba poetului, avem și noi o mare și aia este neagră. În așteptarea post-pandemiei să sperăm că marea noastră neagră va deveni tot mai albastră.

Parlamentul European și Inteligența Artificială

Creșterea explozivă a populismului, mai degrabă de dreapta decât de stânga, este alimentată de neputința guvernelor de a găsi o rezolvare a complexelor probleme apărute în mod neașteptat, pandemie, război, criza resurselor.

Un Kutuzov al zilelor noastre

Nu încetez să cred că Nicolae Ciucă este un fel de Kutuzov al zilelor noastre. Stă și așteaptă. Așteaptă și gândește. Gândește și așteaptă.