Asculta acest articolO situație bizară. În timp ce copiii sunt obligați să meargă la școală, deci să se expună pericolului de a se infecta, maturii pot decide singuri dacă să meargă sau nu la vot.
Dacă nu se duc la școală, elevii riscă să nu mai primească alocații, de exemplu. Părinții pot fi amendați dacă nu-și trimit copiii la școală, însă nu primesc nicio amendă dacă nu se vor prezenta la votul din 27 septembrie.
Desigur, este vorba despre cum este gândită arhitectura statului. Școala este fundamentul unei societății, în timp ce alegerile sunt simple accesorii ale politicii, ale democrației.
Prezența la vot nu reflectă gradul de cultură și civilizație al unei țări. Dimpotrivă, pe măsură ce o țară este tot mai dezvoltată, interesul cetățenilor pentru politică scade. În perioada modernă, sau postmodernă, pe care o străbatem, mai puțin de jumătate din cetățenii cu drept de vot se prezintă la urne. Absenții îi lasă pe alții să decidă pentru ei. Acest lucru nu înseamnă că absenteiștii nu au opinii politice. După alegeri ei sunt cei mai nemulțumiți de modul în care s-au făcut alegerile. Absenteiștii sunt cei mai necruțători critici ai aleșilor, fie că este vorba despre alegerile locale, parlamentare sau prezidențiale.
Din întâmplare, anul acesta începutul anului școlar coincide cu desfășurarea alegerilor locale. Este ușor de observat că guvernul militează pentru începerea cursurilor cu tot riscul la care sunt supuși copiii, cadrele didactice, familiile copiilor. Opoziția este ba împotriva începerii anului școlar, ba împotriva organizării alegerilor, dar critică guvernul pentru că nu a permis deschiderea resturantelor mai devreme.
Este cât se poate de evident, că trebuie ținut seama de variantele propuse de guvern.
În procesul complex de desfășurare a cursurilor au fost atrase și autoritățile locale, primarii. În ciuda acestui fapt, responsabilitatea cade cu totul în seama partidului care se află la guvernare. PNL va plăti electoral dacă lucrurile vor merge prost.
Alegerile locale sunt prea aproape de începerea anului școlar, 14 septembrie, pentru ca votul din 27 septembrie să fie influențat în mod decisiv de modul în care se vor desfășura cursurile.
În schimb, organizarea anului școlar în condiții de pandemie vor influența alegerile parlamentare. Este un lucru elementar pe care îl știe fiecare expert în campaniile electorale că un partid oprimat în opoziție tinde să se răzbune câștigând alegerile.
Despre PSD se pot spune multe lucruri, dar nu se poate afirma că nu a fost un partid oprimat, pus la zid, pe drept sau pe nedrept, nu numai de adversarii politici, începând cu președintele țării, ci și de unele instituții ale statului. Nici mass media nu a fost prea îngăduitoare cu partidele de opoziție.
PSD are, așadar, toate motivele să se răzbune. Nu există răzbunare mai cruntă decât câștigarea alegerilor. Cele locale se pare că nu mai pot fi câștigate de PSD.
În schimb, scorul alegerilor parlamentare poate fi răsturnat. Cu o condiție. Dacă opoziția intră în alegeri unită, după o formulă deja consacrată, care a dat rezultate. PSD, Pro România și ALDE pot câștiga împreună mai mult decât separat. Desigur, teoretic, se poate realiza și o coaliție a partidelor de dreapta. Teoretic se poate, practic este imposibil să aduci sub același stindard USR-PLUS cu PNL.
Dacă fiecare partid a decis să-și verifice forța proprie și la locale, ne putem imagina ce război va fi la parlamentare.
O cauză a absenteismului foarte ridicat o constituie fărâmițarea formațiunile politice. Alegătorilor de stânga li se cere să aleagă între PSD și Pro România. Electoratul de dreapta are și mai multe oferte, începând cu PNL și USR-PLUS și sfârșind cu PMP și ALDE.
Fiecare partid ține să aibă o opinie separată despre orice. Nu există două partide care să susțină acceași idee despre cum ar trebui să se desfășoare anul școlar. Dacă partidele nu pot cădea de acord nici măcar asupra unui singur subiect de interes național, cum este educația copiilor, la ce să ne mai așteptăm din partea partidelor? Să fie mulțumite că la vot se prezintă chiar și jumătate dintre cetățeni. După cum se comportă partidele, cu timpul se vor prezenta la vot tot mai puțini cetățeni. Și pe drept cuvânt.
