Asculta acest articolÎn prima zi de negocieri s-a decis că nu s-a decis nimic. Obligați să guverneze împreună, PNL și PSD, după cum procedează orice partid din lume, vrea fiecare să prindă cât mai multe ministere.
Totul pornește de la orientarea politică a celui care desemnează primul ministru cu formarea guvernului.
Cum președintele provine din PNL este de la sine înțeles că preferă un prim ministru de la PNL. Așa a procedat și președintele Traian Băsescu, până PDL, din cauza scorului obținut de USL, nu a mai putut forma o majoritate parlamentară. Klaus Iohannis s-a văzut obligat să desemneze un prim ministru de la PSD pentru că PNL obținuse un rezultat slab la alegerile parlamentare și nu avea posibilitatea să coaguleze o majoritate de dreapta.
După alegerile parlamentare din 2020 nu avem aceeași situație, partidele de dreapta, respectiv PNL, USR și UDMR au putut forma o majoritate parlamentară. În consecință, deși PSD obținuse un procent mai mare la alegeri, președintele a desemnat un premier de la PNL.
Majoritatea s-a spulberat după ce premierul Florin Cîțu l-a demis pe ministrul USR de la Justiție. Din cauza unui om, Stelian Ion, USR s-a supărat atât de tare încât a ieșit de la guvernare și a cerut imperios să nu mai fie nominalizat Florin Cîțu pentru funcția de prim ministru.
USR a și participat, alături de PSD și AUR la debarcarea guvernului PNL-UDMR. Așa a început criza guvernamentală.
Neluând lucrurile în serios, președintele Iohannis l-a desemnat pe președintele USR, Dacian Cioloș, cu formarea guvernului. Bineînțeles că Dacian Cioloș nu a reușit să formeze o majoritate și, învins, a depus mandatul.
După un calcul politic obscur, președintele Iohannis a desemnat al doilea prim ministru cu formarea guvernului. Nu a reușit nici generalul Nicolae Ciucă să coaguleze o majoritate. Întâi USR nu a vrut să accepte reintrarea la guvernare, dar nici PNL nu-l primea, apoi USR a dorit să reintre, dar nu l-a vrut Florin Cîțu. Jocul de-a șoarecele și pisica s-a terminat cu depunerea mandatului de către primul ministru desemnat.
De la jocul copilăresc al partidelor de dreapta, a intrat în horă și PSD. După plecarea lui Ludovic Orban din PNL, însoțit de peste 15 parlamentari, s-a trezit și grupul Minorităților că nu votează un guvern din care face parte USR.
Înțelegând, în sfârșit, și președintele că dreapta nu mai poate asigura o majoritate parlamentară, a dat frâu liber la negocierile “cu toate forțele democratice din parlament”. Partidele democratice sunt PSD și USR, PNL, UDMR și grupul Minorităților, format din 18 deputați. După cum se vede în parlament există un singur partid nedemocratic. AUR, după criteriile valorilor democratice consacrate, este considerat un partid nefrecventabil.
Așadar, în aceste zile se negociază la greu. Principalii actori sunt PSD și PNL. Cele două partide au majoritate parlamentară singure. Pentru siguranță și echilibru, ambele partide vor ca UDMR să rămână la guvernare. Dar cu mai puține ministere.
Partid mai mare, PSD vrea mai multe ministere decât a avut USR PLUS. Vrea chiar mai multe decât PNL, pe motiv că are mai mulți parlamentari decât partidul lui Florin Cîțu.
În plus, aflat pe cai mari, PSD avansează și ideea de a ocupa funcția de prim ministru. Desigur, face spectacol pentru public, pentru electoratul său, în realitate fiind conștient că președintele Iohannis nu va desemna un prim ministru de la social democrați.
PNL ezită să-l propună pentru funcția de prim ministru pe Florin Cîțu, motivând că este nevoie de o persoană care poate coagula în jurul lui o majoritate.
Cam în acest punct se află negocierile. După ce liderii PNL, PSD și UDMR se vor lămuri între ei, partidele vor merge la Cotroceni pentru consultări. Dacă negocierile s-au dovedit până acum extrem de dificile, este de așteptat ca la Cotroceni să aibă loc consultări și mai dificile. Cuțitul este în mâna președintelui, iar pâinea în mânile PSD și PNL.
Un amănunt: PSD amenință că poate negocia și cu USR pentru formarea unei majorități.
