Asculta acest articolDe ce anunțul că se taie voucherele de vacanță acordate personalului din sistemul de stat a fost făcut de Ludovic Orban și nu de primul ministru, așa cum este normal? Era treaba guvernului, nu a parlamentului.
În anul 2010 președintele Băsescu a anunțat tăierea salariilor cu 25%. Nu era treaba lui. Mai târziu Traian Băsescu a declarat că a vrut să-l protejeze pe premierul Emil Boc, suportând el înjurăturile.
La prima vedere Ludovic Orban imită gestul lui Băsescu. Lucrurile sunt diferite. În timp, veniturile bugetarilor s-au rotunjit, mai ales cu ajutorul sporurilor.
Nu știm în ce calitate a făcut Ludovic Orban acest anunț. Mai degrabă în calitate de lider al PNL decât în calitate de președinte al Camerei Deputaților. Ca orice politician și Ludovic Orban mai dă cu bățul în baltă.
Nu acest lucru contează în cazul de față. Problema este că noua putere nu a înțeles că acele tichete de vacanță făceau legătura între salariații de stat și o importantă ramură a industriei. La o primă socoteală, intrau în industria turistică din țară între trei și cinci miliarde de euro. O mare parte din acești bani se reîntorceau în vistieria statului sub formă de impozite și taxe. Creau locuri de muncă, susțineau turismul și o sumedenie de firme pe orizontală.
Pas cu pas, măsură după măsură, unele doar anunțate, altele puse prost în practică, noua coaliție de guvernare demonstrează că nu știe guverna. Acesta este cel mai grav lucru. Sudura dintre partide nu se întărește, existând riscul ca șubreda construție să se prăbușească.
Guvernul a anuțat că va îngheța salariile, dar nu face față protestelor. Premierul Florin Cîțu a avut revelația că există o multitudine de sporuri adaugate la salarii pe care le va elimina fără probleme. Se înțelege că a a crezut că eliminându-le va degreva bugetul de o serie de cheltuieli. Minunea a ținut trei zile. Orban trece peste premier și anunță că se elimină voucherele de vacanță. Este ca în unde dai și unde crapă.
În ciuda faptului că primul ministru este economist, impresia generală este că guvernul în întregul lui nu înțelege cum funcționează economia. Nu știu ce se întâmplă nici liderii organizațiilor teritoriale ale partidelor din arcul guvernmental. În mod neașteptat un guvern care se autoprezintă ca fiind de centru-dreapta nu are nicio preocupare pentru mediul privat. Îndrederea în guvernul Cîțu se spulberă exact în zona electoratului propriu. Guvernul Cîțu înseamnă în primul rând PNL. După semi-eșecul guvernului Cioloș susținut de PNL, partidul lui Klaus Iohannis primește lovitură după lovitură la mai puțin de două luni de la instalare.
Este deja greu de ținut evidența eșecurilor. Măsuri anunțate și nepuse în practică, uitate prin sertare, măsuri implentate pe jumătate, măsuri greșite.
Este adevărat că pandemia îngreunează activitatea guvernului. Îngrijorător este că mare parte a măsurilor luate nu au legătură cu pandemia. Pur și simplu guvernul își pune singur piedică, inventează probleme acolo unde ele nu există. Unui deputat USR-PLUS i-a ieșit o metaforă despre relațiile partidelor din coaliție: un dans în trei.
Același parlamentar vorbește și despre “planul de guvernare”. Care plan de guvernare? Un guvern are un “program”, nu un “plan”. Un plan se face la un pahar de vorbă. Un program presupune un colectiv de specialiști. Fiecare domeniu având specificul său, se înțelege de exemplu că impactul eliminării voucherelor de vacanță a fost analizat împreună cu patronatul din industria turismului, cu ministrul economiei și finanțelor.
Este un exemplu din care se vede că decizia a fost inclusă doar într-un plan, nu într-un program.
În ciuda pandemiei, ar fi cazul ca guvernul să respecte, totuși, programul de guvernare și să lase “planul” pentru viitoarele discuții de cafenea, când acestea se vor deschide.
