Asculta acest articolÎntâmplarea face ca Ziua Pământului și Ziua Cărții și a drepturilor de autor să fie vecine. Nu sunt despărțite decât de tic-tacul de la miezul nopții, când se face trecerea insesizabilă de la ora 24 a zilei de 22 aprilie la ora zero a zilei de 23 aprilie.
Ziua Pământului a fost ceva mai norocoasă. Președintele țării a ieșit în mijlocul naturii vorbind despre cât de important este să apărăm sănătatea pământului, adică a planetei care ne dă de toate, dar noi îi mulțumim tăindu-i pădurile, poluându-i aerul, în sfârșit rănind-o în multe feluri.
Au salutat Ziua Pământului multe partide politice și chiar politicienii s-au simțit datori să amintească să ne aducem aminte de pământul care ne hrănește. Și ne rabdă.
Președintele României nu a uitat nici de Ziua Cărții, postând pe pagina de facebook un text prin care arată cât de importantă este educația pentru copii, îndemnându-i să citească. A omis să spună că nu este numai ziua cărții, ci și a drepturilor de autor.
În cazul scriitorilor, drepturile de autor nu sunt bine definite. Așa cum este cazul drepturilor de autor pentru muzicieni. Toate posturile de televiziune plătesc taxe pentru drepturile de autor pentru muzică, nu și pentru drepturi de autor pentru asociațiile de scriitori.
O fi importantă literatura pentru educație așa cum spunea președintele Iohannis? Fără îndoială. Cu toate acestea statul, guvernul, consiliile județene, primăriile finanțează teatrele și filarmonicile, diverse ansambluri folclorice, nu și asociațiile de scriitori. Actorii și muzicienii sunt așadar bugetari, pe când scriitorii nu sunt nimic.
Dar judecând lucrurile din perspectivă culturală și educațională, literatura este baza care susține cultura unui popor, a unei națiuni.
Pe bună dreptate scriitorii se plâng că revistele literare, editurile, cartea în general este subfinațată sau deloc finanțată. În aceeași situație este și arta plastică. Artiștii plastici au aceași soartă ingrată ca scriitorii.
În ultimii ani s-au departajat județele în care se face cultură de județele în care nu se face cultură scrisă sau în care cultura scrisă este aproape total ignorată.
În ciuda acestui fapt, auzim că Primăria municipiului Constanța s-a înscris în concursul de Capitală Mondială a Cărții acordat de UNESCO pentru anul 2023.
Printre alte acțiuni culturale, Primăria Constanța s-a remarcat prin susținerea financiară a uneia dintre cele mai bune reviste literare, Revista Tomis. Nu avem decât să felicităm și să susținem demersul primăriei Constanța tocmai din capătul celălalt al țării. Candidatura municipiului Constanța este susținută de o serie de organizații, asociații profesionale din țară și străinătate, de alte municipii.
Fie și pentru că distanța pe calea ferată Satu Mare – Constanța este cea mai lungă din țară Revista Poesis, Centrul Multicultural Poesis, susține curajoasa candidatură a municipiului Constanța pentru titlul de Capitală Mondială a Cărții UNESCO 2023.
Nici nu îndrăznim să spunem cât de frumos ar fi fost dacă Municipiul Satu Mare s-ar fi înscris în această cursă. Desigur, pare o glumă, dar tot la fel s-a întâmplat și când s-a concurat pentru Capitala Europeană în care Municipiul Baia Mare a ajuns în finală. I-a fost dat Timișoarei să câștige titlul. Să nu uităm că președintele actual al României, domnul Klaus Iohannis s-a lansat datorită faptului că Municipiul Sibiu în anul 2007 a fost desemnat Capitală Culturală Europeană.
A fost momentul lansării primarului Iohanis ca om politic de nivel național. Sibiul a primit fonduri substanțiale de la guvern, premier fiind Călin Popescu Tăriceanu.
Acest lucru nu i-a apropiat pe cei doi politicieni, ci dimpotrivă au devenit adversari.
Când am început aceste rânduri aveam de gând să scot în evidență distanța ca de la cer la pământ a modului în care se marchează cele două zile, a Pământului și a Cărții. În realitate, Pământul fără Carte nu ar fi decât o junglă, o întindere frumoasă, dar sălbatică.
Cartea îl definește pe om, îl cizelează, în timp ce Pământul doar îl rabdă, îi umple burta.
