Asculta acest articolDe la controversatele alegeri din 1990, urmate de protestele din Piața Universității curmate de intrarea minerilor în București, nu s-au purtat dispute atât de dure pe marginea unor alegeri ca în anul pandemiei. Problema este data. Cine trebuie să decidă data alegerilor, guvernul sau parlamentul?
Dacă ar fi decisă de politicieni chiar și data Anului Nou s-ar schimba din patru în patru ani.
Pandemia le-a oferit politicilor ocazia de a se certa și pe marginea datele la care vor avea loc alegerile locale și parlamentare. Până acum guvernele erau cele care fixau data tuturor alegerilor, de la locale la parlamentare și prezidențiale. Așa este și normal întrucât parlamentarii sunt direct interesați, sunt parte din procesul electoral. Nu este moral să-și prelungească singuri perioada mandatului. Despre legalitate nu vorbim, pentru că ei, parlamentarii fac legile.
De fapt, cum se fac legile? Destul de simplu. Guvernul, grupuri de parlamentari, inițiază proiecte, iar majoritatea parlamentară le votează sau le resping. Exact asta este problema. Guvernul actual nu are în spate o majoritate parlamentară. PNL ar fi trebuit, după desemnarea premierului, să negocieze cu anumite partide parlamentare pentru formarea unei majorități. Nu a făcut acest lucru. Ar fi putut coopta la guvernare USR-PLUS, UDMR și PMP. L-ar fi putut readuce pe Tăriceanu în partidul pe care l-a condus și în numele căruia a condus guvernul din 2004 până în 2008. De altfel, Călin Popescu Tăriceanu a mai plecat din PNL formând între anii 1990-1993 PNL-Aripa Tânără, dar după trei ani s-a reîntors în partidul-mamă.
În sfârșit, PNL putea atrage parlamentari la bucată, om cu om. Nu a procedat așa, iar acum liberalii plătesc scump ambiția de a forma singuri guvernul. Nu este simplu de condus o țară cu un guvern minoritar. PNL știe acest lucru și nu prezintă guvernul ca fiind minoritar. Nici opoziția nu folosește termenul de “guvern minoritar”.
După cum s-a văzut, opoziția nu s-a speriat nici de Covid 19, refuzând să voteze timp de două săptămâni o lege care să-i dea dreptul guvernului să-i țină pe infectații asimptomatici în spitale. Nu se sperie nici de creșterea numărului persoanelor depistate pozitiv, cu coronavirus.
Pâinea este la PNL, iar cuțitul la partidele de opoziție. La PNL este și pandemia, iar la opoziție lipsa oricărei responsabilități pentru economie și creșterea infectărilor.
Parlamentarii partidelor de opoziție țin să arate că la ei fiind cuțitul pot face orice. :i taie în carne vie. De câte ori au ocazia blochează inițiativele guvernului. Metaforic vorbind, actuala opoziție ar fi în stare să voteze creșterea numărului de infectări. Numai așa, ca să pună înși mai mare dificultate guvernul Orban.
Revenind la data alegerilor, ne putem pune întrebarea ce importanță are data? În circumstațele actuale este extrem de importantă. Nici în condiții normale, un guvern minoritar nu poate conduce o țară o perioadă lungă. Alegerile parlamentare organizate la timp, adică în luna noiembrie, ar tranșa problema majorității în parlament. Sau PNL ar câștiga alegerile, și împreună cu partidele de dreapta ar forma noul guver, sau ar trece în opoziție. Așa funcționează lucrurile în democrație.
Desigur, intervine încă un element perturbator. Președintele este cel ce nominalizează premierul. În ciuda faptului că PSD, ALDE, Pro România și UDMR dețin majoritatea în parlament, Klaus Iohannis nu a desemnat un prim ministru cu formarea guvernului din rândul acestor partide. Și nu o va face nici dacă guvernul PNL ar cădea în urma unei moțiuni de cenzură. Și nu a va face nici dacă în urma viitoarelor alegeri parlamentare s-ar forma o majoritate în jurul PSD.
În această situație, este normal ca PSD să-și dorească organizarea alegerilor parlamentare cât mai târziu. Anul viitor, pentru că iarna dă de furcă guvernelor. Nu doar PSD, ci și alte partide știu că amânarea legerilor provoacă o erodarea guvernului. Premierul Orban este obligat să se lupte cu pandemia, dar în același timp să repornească și economia.
Cu cât criza va dura mai mult, cu atât este mai bine pentru opoziție. Pâinea este într-adevăr la PNL, dar nu și cuțitul.
Și amânarea alegerilor locale favorizează PSD. Pentru că are mulți primari, iar dintre aceștia mulți trec la alte partide. ALDE este într-o situație specială, sondajele arâtând că este posibil să nu treacă pragul electoral. Pro România, de asemenea, dorește alegeri cât mai îndepărtate, ca să aibă timp să mai racoleze oameni de la PSD. Și UDMR se pronunță pentru amânarea alegerilor. Nu știm însă ce vor alegătorii.
