Image 1
Image 2

De ce actualele partide nu pot realiza alianțe electorale?

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Scrutinul electoral din anul 2020 este special din toate punctele de vedere. Există tentație de a spune că în primul rând din cauza pandemiei de coronavirus.

În realitate, chiar dacă nu venea această năpastă peste omenire, alegerile din România anului 2020 ar fi fost unele dintre cele mai dificile din ultimii 30 de ani. Scena politică arată haotic. S-au rupt toate echilibrele.

Stânga nu mai este stânga, dreapta nu mai este dreapta. Țara este condusă de un guvern minoritar, iar în parlament majoritatea aparține opoziției.

Guvernul PNL, fără susținere parlamentară, se vede pus în situația de a pune în practică proiecte ale fostului guvern PSD. Majorarea pensiilor cu 40%, dublarea alocațiilor, sunt propuneri ale PSD, dar guvernul PNL nu găseșește bani pentru un efort financiar-bugetar de asemenea proporții. Economia, intrată în criză din cauza pandemiei, nu poate susține un aparat bugetar supra-ponderal, dar ca partid de dreapta PNL nu îndrăznește să-l restructureze. Din motive electorale, dar și pentru că ar afecta o mare parte din propriii lui membri.

Există două lumi paralele. Una a economiei reale, puternic afectată de criză, și alta a sistemului de stat, aproape deloc afectat din punct de vedere financiar.

Situația actuală, nu doar din România, ci din întreaga lume, poate fi caracterizată prin opinii de genul “Niciodată economia mondială nu a trecut printr-o asemenea criză”. :omajul crește, companiile, rămase fără comenzi, fără piețe de desfacere, sunt în pragul falimentului.

Ca întotdeauna în istorie, crizele au fost depășite grație unor personalități de excepție, unor lideri politici, unor partide care au înțeles că au un rol istoric și și-au asumat responsabilități care au salvat o țară, un continent, civilizația umană până la urmă. Avem un exemplu în partidele și politicienii care au pus capăt primului război mondial.

Să-l comparăm pe Donald Trump cu Woodrow Wilson? Să-l comparăm pe actualul președinte SUA cu Franklin Roosevelt sau cu președintele Harry Truman, inițiatorul Planului Marshall care a dus la prosperitatea Europei Vestice? Poate ar trebui invocat și premierul Winston Churchill, dar și pe regele Ferdinand, Brătianu, Maniu și mulți alții, care împreună cu partidele lor, au înscris România în rândul țărilor dezvoltate din Europa. Președintele Iohannis nu este regele Ferdinand, nici Ludovic Orban nu este Ion I. C. Brătianu. Dacă lumea în general, România în cazul nostru, se află la o răscruce, în fața unei crize mai devastatoare decât toate marile crize din trecut, evident că ar trebui să avem lideri și partide de același calibru cu liderii mai sus invocați.

Trecând peste aceste comparații evident dezavantajoase pentru contemporanii noștri, ajungem în anul 2020. Ce formațiuni politice sunt chemate să ne salveze? Ce sarcini istorice își asumă actualele partide și actualii lideri politici? Greu de spus în câteva cuvinte.

Politicienii înșiși nu sunt capabili să dezvolte discursuri în care să-și prezinte propriile programe de ieșire din criză. PSD cere majorarea pensiilor cu 40% și punct. PNL spune că nu sunt bani. USR- PLUS găsește că acum este momentul să-i dea la gioale PNL-ului. USR-iștii nu sunt interesați de alianțe, în special cu PNL, care să conducă la victoria unor candidați comuni pentru primării, și vrea strict să adune voturi într-un singur coș pentru a se poziționa pentru alegerile parlamentare. În acest sens Nicușor Dan se comportă ca un candidat prezidențial al cărui scop este ca USR să capitalizeze, la nivel de țară, mai multe voturi decât PNL. PSD? Cine vrea să se alieze cu PSD înafară de ALDE? Indezirabil este și Pro România, Victor Ponta intrând în conflict cu toate partidele. PMP este prea mic pentru a fi luat în considerare. PNL se crede mare, dar este prea mic pentru a-și putea impune voința.

Actualele partide nu pot realiza mari alianțe electorale pentru că nu au mari proiecte de dezvoltare nici pentru țară, nici pentru județe și localități.

Între Moscova și Bruxelles

La prima vedere Viktor Orban lansează un atac necruțător la adresa UE, în realitate premierul Ungariei exprimă un punct de vedere împărtășit de foarte multă lume.