Asculta acest articolAdevărul e că printre miile de știri senzaționale, ce țin mai degrabă de latura mondenă a politicii, pot fi găsite suficiente informații care demonstrează că se discută și pe marginea unor probleme serioase.
Astfel, nu fără o intenție polemică, Rareș Bogdan relansează, la alegerile PNL din Bihor, tema miliardelor de euro pe care urmează să-i primească România prin PNRR. 14 țări au semnat deja contractul, urmând ca în luna august să primească banii. România este încă în perioada de verificări din cauza lui Cristian Ghinea.
Replica ministrului USR PLUS nu a întârziat să apară. Vinovat, spune el, ar fi fostul ministru al Fodurilor Europene, Marcel Boloș care nu a finalizat PNRR. Răspunsul ministrului PNL a venit promt. A fost vorba doar despre un draft, iar dacă ar fi rămas ministru ar fi făcut un proiect bun, care ar fi fost deja aprobat.
Ce avem aici? Un exemplu de cum se iscă un scandal între politicieni, în cazul de mai sus, între două partide.
Recapitulând vedem că un politician, Bogdan Rareș, a lansat o acuzație, cel acuzat, Cristian Ghinea a răspuns acuzând la rândul lui un alt politician. Simplu.
Disputele se nasc și în interiorul unui singur partid. Avem un exemplu recent. La alegerile PNL din Satu Mare premierul Florin Cîțu spune că atacarea membrilor Guvernului seamănă cu ce face PSD-ul. Reproșul îi este adresat lui Ludovic Orban. Cum să se refacă armonia din PNL, după alegerile din 25 septembrie, când sunt aruncate acuzații atât de grave?
Florin Cîțu nu făcuse decât să-i răspundă lui Ludovic Orban care, tot la Satu Mare, în discursul său, spunea că guvernul trebuie să asculte de forurile statutare ale PNL.
Și uite-așa, din aproape în aproape, se creează pe de o parte tensiunile din sânul coaliției de guvernare, pe de altă parte din interiorul PNL.
O primă concluzie ar fi că lucrurile nu sunt stăpânite nici în interiorul coaliției PNL-USR PLUS -UDMR, dar nici în interiorul principalului partid de guvernământ.
Mici scântei apar și în interiorul USR PLUS, iar pe măsură ce se apropie data intrării în campania internă, Dan Barna și Dacian Cioloș își vor folosi toată energia pentru a câștiga funcția de președinte unic al formațiunii rezultate din fuziunea recentă.
Cu toată canicula de la mijlocul lunii iulie, toamna politică promite să fie mult mai fierbinte. Acum se fac cărțile pentru alegerile din anul 2024.
Cine reușește acum să se urce pe prima treaptă a podiumului, are șanse de a rămâne în politică după cele patru rânduri de alegeri de peste trei ani.
Lucrurile se vor limpezi după congresul PNL din 25 septembrie și congresul USR PLUS din 2 octombrie.
Până atunci fiecare politician se simte obligat să contribuie cu ceva la harababura generală.
Unul zice una, altul dă o replică mai tăioasă, în felul acesta demonstrând că este implicat în competiția internă, că s-a înregimentat într-o tabără și luptă pentru victoria candidatului preferat.
În PNL, cu toată strădania lui, actualul președinte pare să aibă șanse din ce în ce mai mici să-și păstreze funcția. Se poate vedea acum cât de importantă pentru un partid este funcția de prim ministru în primul rând pentru primari și pentru președinții de consilii județene.
Un președinte al Camerei Deputaților sau Senatului nu are ce le oferi nici primarilor, nici președinților de consilii județene și, în ultimă instanță, cetățenilor.
Parlamentul este redus la rolul de a susține guvernul prin mijlocirea majorității parlamentare. La nivel local, un consilier local sau județean are exact același statut ca parlamentarul. Adică redus la ridicarea mâinii, la votul pe care i-l oferă executivului local, promărie sau consiliu județean. Poate că după această neobișnuită campanie internă oferită de PNL se va isca o dezbatere serioasă chiar despre democrație, despre rolul aleșilor, care, teoretic reprezintă voința electoratului, practic fiind la cheremul Executivului local sau național.
Cu alte cuvinte, cetățeanul alege, primul ministru, primarul și președintele de consiliu județean decid.
Micile scandaluri, iscate când de unul când de altul, mai acoperă falsitatea ideii de democrație reprezentativă.
