Asculta acest articolLa nivel naţional se profilează – sau, mai precis, se anticipează – victoria PNL. Cum se cuantifică rezultatele la alegerile locale? Cum se stabilesc ierarhiile politice luând în calcul rezultatele finale ale alegerilor din 27 septembrie? Indiferent de metodă, alegerile locale pregătesc electoratul pentru alegerile parlamentare. În acelaşi timp, partidele îşi pregătesc platforma electorală pentru următoarea confruntare care va decide viitorul guvern.
Rezultatele alegerilor locale se interpretează diferit la nivel local şi la nivel naţional. La nivelul unui judeţ se numără în primul rând primăriile câştigate de fiecare partid. La nivel naţional se numără voturile obţinute de fiecare partid într-un judeţ pentru că ele reflectă cele mai sigure rezultate care pot fi obţinute la parlamentare.
Atât la nivel judeţean cât şi naţional contează enorm obţinerea funcţiei de preşedinte al consiliului judeţean şi de primar al reşedinţei de judeţ. Harta politică se haşurează după culorile preşedinţilor de consilii judeţene.
Numărul de voturi obţinut pe listele de consilieri judeţeni sunt, de asemenea, luate în considerare ca voturi politice. Aceste voturi teoretic se transferă spre parlamentarii fiecărui partid. Nu toate. Pentru că prezenţa la alegerile parlamentare este de regulă mai mică decât la alegerile locale.
Ce importanţă au voturile pentru consiliile locale? În funcţie de acestea, se formează majorităţi locale şi se aleg viceprimarii. Ele dau forţă unui primar. Un primar fără o majoritate sigură în consiliul local nu-şi poate pune în practică proiectele. Exact ca la parlament când guvernul nu are majoritate.
Scopul deciziei de alegere a primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene dintr-un singur tur a vizat conservarea primarilor şi preşedinţilor actuali ai PSD şi UDMR. Guvernul Orban şi-a asumat proiectul de lege care modifică modul de alegere. Având majoritatea în parlament, PSD-ALDE, Pro România şi UDMR s-au opus şi iniţiind o moţiune de cenzură guvernul Orban a căzut şi astfel propunerea PNL de alegere a primarilor în două tururi nu s-a adoptat.
Nu doar PSD şi UDMR au avut de câştigat, ci şi PNL. Adică au avut de câştigat doar partidele care aveau primari în funcţie. Pro România şi ALDE au avut de pierdut, dar pentru Ponta şi Tăriceanu nu a contat acest lucru, punând mai presus de interesele aleşilor lor locale căderea guvernului.
Ce vor număra aceste partide după 27 septembrie? Pentru Pro România, PMP şi ALDE, partide apărute prin divizare, contează să treacă pragul electoral la nivelul fiecărui judeţ. Totalitatea voturilor din întreaga ţară la consiliile judeţene vor arăta dacă partidele lui Ponta, Tăriceanu şi Băsescu vor intra în viitorul parlament. Pentru aceste formaţiuni politice rupte de doi foşti premieri şi un fost preşedinte din PSD, PNL şi PDL, contează în mai mică măsură numărul de primari obţinuţi la alegerile din 27 septembrie şi mai mult numărul de voturi.
În schimb PNL şi PSD vor concura la numărul de primării câştigate şi, desigur, de preşedinţi de consilii judeţene. Aceste rezultate vor marca diferenţa dintre ele.
PNL va avea o mare dificultate în măsurarea rezultatelor în circumscripţiile în care au avut candidaţi comuni cu USR-PLUS. Cine îşi va aroga meritul de a fi câştigat primăria generală a Capitalei? Desigur, dacă Nicuşor Dan nu pierde în faţa Gabrielei Firea. Presupunând că Nicuşor Dan câştigă primăria generală a Bucureştiului este de aşteptat ca USR-PLUS să câştige Bucureştiul şi la alegerile parlamentare.
Preferând să câştige mai multe voturi decât funcţii, USR-PLUS şi PNL nu s-au străduit să realizeze alianţe electorale la aceste alegeri. Se ştie însă că sunt condamnate să guverneze împreună după alegerile parlamentare. În aceeaşi situaţie sunt UDMR şi PMP.
Adversare la locale, partidele de dreapta, PNL, USR-PLUS, UDMR şi PMP vor fi adversare şi la alegerile parlamentare. După cum ştie toată lumea, preşedintele Klaus Iohannis a hotărât să nu desemneze în nicio situaţie un premier din PSD. Cel mai probabil îl va desemna tot pe Ludovic Orban cu formarea unui nou guvern.
Când se cunoaşte viitoarea configuraţie a guvernului înainte de alegerile parlamentare, acest lucru conferă acestor partide un avantaj electoral şi înaintea alegerilor locale. Alegătorii tind să voteze cu candidaţii partidelor care vor face parte din viitorul guvern. Aşadar, rezultatele alegerilor locale sunt influenţate de anticipata victorie la alegerile parlamentare a partidelor care vor accede la guvernare.
PNL este în cea mai bună poziţie, nu atât pentru ceea ce este acum partidul, ci pentru că îl are de partea lui pe preşedintele României.
