Asculta acest articolNu ştiu dacă Marcel Ciolacu a vorbit serios când a declarat că trebuie modificată Constituţia. Cert este că preşedintele PSD este primul care avansează ideea modificării Constituţiei de la formarea actualei coaliţii de guvernare.
Întâmplarea face ca biata noastră Constituţie, începând cu 1990, să fie opera PSD-ului. Ca principală forţă politică după căderea regimului comunist, comisia de elaborare a Constituţiei a fost formată din membri FSN transformat în partid.
Modificarea majoră din 2003 de asemenea a fost făcută de PSD. Avem, aşadar, o Constituţie emanată din ideologia social-democraţiei.
Un moment bun pentru aducerea la zi a Constituţiei a fost după ce USL a câştigat alegerile din 2012 cu o majoritate care-i oferea şansa de a face demersurile pentru schimbare. Șeful comisiei a fost desemnat Crin Antonescu. Preşedintele PNL nu s-a străduit prea mult şi nu a venit cu un proiect.
Discuţiile au continuat, mai ales datorită modului autoritar în care şi-a exercitat puterea preşedintele Traian Băsescu. Subiectul revine în actualitate după propunerea lansată de Marcel Ciolacu.
S-ar părea că la prezidenţiale, în turul doi, toate partidele se coalizează împotriva candidatului PSD.
Cum PSD nu a câştigat alegerile prezidenţiale din timpul lui Ion Iliescu, şi nici nu sunt semnale că ar putea câştiga în 2024, ar fi fost de aşteptat ca Marcel Ciolacu să propună modificarea atribuţiilor preşedintelui.
Abil, liderul PSD spune că nu se atinge de atribuţiile preşedintelui.
Propune însă formarea unei comisii. Desigur, comisia parlamentară, împreună cu experţii, va propune modificările.
Cea mai radicală modificare ar fi transformarea României într-o republică parlamentară. Aşa cum este Italia, Germania, Ungaria, Republica Moldova etc. Acest lucru avantajează partidul cel mai mare, care are cele mai mari şanse de a forma o majoritate.
Este de aşteptat ca PNL să se opună transformării României într-o republică parlamentară. Alegerile trecute au demonstrat că la prezidenţiale electoratul se polarizează şi astfel devine clar că numărul alegătorilor de dreapta este mai mare decât al celor de stânga.
Dimpotrivă, la algerile parlamentare, dreapta se fărâmiţează în zeci de partide. Fuziunea PNL-PDL nu a rezolvat problema dreptei politice.
Marele PNL, rezultat din contopirea celor două partide, a ieşit tot pe locul doi, după PSD.
Poate că nu întâmplător liderul PSD Marcel Ciolacu a lansat ideea modificării Constituţiei după ce Nicolae Ciucă a anunţat că PNL va începe procesul de unificare a partidelor de dreapta.
După seria de nenorociri de toate facturile, pandemie, criza energetică, scumpiri, război, ceva radical trebuie să se întâmple şi pe scena politică.
Incidentul cu Imnul Secuiesc cântat la un meci de hochei ar fi trecut neobservat în condiţii normale. Presiunile psihice venite din toate părţile afectează şi viaţa politică, politicienii devenind mai nervoşi sunt predispuşi la certuri şi scandaluri.
S-a ajuns atât de departe încât se cere demiterea ministrului UDMR, responsabil cu sportul. Dacă se va insista pe această temă este posibil să se reintre într-o criză guvernamentală.
S-ar părea că, de fapt, PSD şi PNL caută un pretext ca să scoată UDMR de la guvernare.
Pe de altă parte, dacă se doreşte modificarea Constituţiei este nevoie şi de cele cinci procente al UDMR din parlament.
Reforme majore se anunţă şi în cadrul Uniunii Europene. România s-a alăturat ţărilor care se opun unor schimbări care vor dezavantaja ţările intrate mai târziu în UE.
Oricum, România trebuie întâi să facă reforme interne, care să le armonizeze cu reformele propuse de UE. Lumea se schimbă din mers. În vremuri de criză nu este timp de prea multe palavre.
Faci reformele care se impun sau nu le faci. Având o largă majoritate, guvernul PNL-PSD-UDMR poate face reformele pe care le doreşte. Întrebarea este dacă partidele de la guvernare au curajul să intre pe tărâmul alunecos al reformelor structurale.
