Asculta acest articolPrima zi de campanie. Urmează o lună de viață agitată. Partidele vor da tot ce pot pentru a obține rezultate cât mai bune.
Se poate spune că va fi o luptă strânsă? Potrivit unor sondaje, diferența dintre cele două partide mari este de doar 3 procente.
Acest lucru poate însemna că, în funcție de cum își vor face campanie, în funcție de capacitatea fiecărui partid de a-și mobiliza electoratul, ordinea se poate schimba.
Președintele Iohannis s-a antepronunțat în ceea ce privește desemnarea primului ministru. Va fi de la PNL. Foarte probabil Ludovic Orban își va menține funcția.
În cazul în care PSD va obține și cu trei voturi în plus PNL, ca partid de guvernare, va avea o problemă de legitimitate.
Neșansa PSD provine și din faptul că, așa cum arată scena politică, partidele de stânga nu vor putea face o majoritate. Și după absorbția ALDE de către Pro România este greu de crezut că după noua formulă partidul lui Ponta va obține diferența de procente necesară pentru formarea unei majorități alături de PSD. Este foarte puțin probabil ca nici cu procentele UDMR stânga să mai poată trece de 50%.
Alta este situația pe dreapta. O primă variantă este ca PNL împreună cu USR-PLUS să facă peste 50% și astfel să asigure o majoritate parlamentară la limită. A doua variantă este ca PMP și UDMR să fie cooptate la guvernare pentru asigurarea unei majorități confortabile. În sfârșit, poate fi imaginată și o a treia formulă de guvernare în care, dată fiind criza gravă de pandemie, să se formeze un guvern de uniune națională. Dar partidele sunt prea pornite unele împotriva altora ca să poată colabora până la depășirea celei mai grave crize din acest secol.
Partidele nu intră în campania electorală cu gândul de a guverna împreună. Toate partidele luptă împotriva tuturor partidelor. Homo homini lupus. Nu numai partidele sunt adversare între ele, ci și candidații aceluiași partid înscriși pe lista pentru Senat sunt în competiție cu candidații înscriși pe lista pentru Camera Deputaților. S-a constatat și la alegerile locale că oamenii au început să voteze încrucișat. O parte dintre alegători au votat lista de consilieri a unui partid, dar nu au votat candidatul de primar al acelui partid. Se poate spune că și la alegerile parlamentare contează omul. O scurtă trecere în revistă a alegerilor trecute arată că voturile unui partid pentru o cameră nu coincid sută la sută cu cele de la cealaltă cameră a parlamentului. Dincolo de acest aspect, alegătorii apreciază mult și munca în echipă. Între deputatul ales și senatorul ales trebuie să existe o conlucrare. Au fost multe cazuri în care pe parcursul mandatului un deputat a tras în dreapta, un senator în stânga. Traseismul este o altă boală parlamentară. Alegătorii apreciază și munca în comun a tuturor parlamentarilor dintr-un județ. Au fost situații când fiind vorba despre o problemă a județului, parlamentarii nu au ținut cont de partidul din care făceau parte și au votat la fel, susținându-și județul. Actuala campanie se derulează în condiții speciale. Poate și mai speciale decât cele din timpul campaniei pentru alegerile locale. Numărul infectărilor este în creștere, situația economică se înrăutățește, capacitatea oamenilor de a rezista cu stoicism în fața măsurilor de restricții scade. Există o stare de nervozitate, un număr tot mai mare de oamenii sunt cu moralul la pământ.
Nici starea generală a partidelor nu este prea bună. Trebuie să înțelegem starea de nervozitate care a cuprins partidele. Nu se poate face campanie din ușă în ușă, nu se pot organiza întruniri electorale. Nici timpul nu este foarte favorabil.
Este o atmosferă sumbră, iar într-o campanie electorală se propune un viitor luminos.
Să sperăm că partidele, prin candidații lor, vor reuși să trezească interesul alegătorilor.
