Image 1
Image 2

Cine muncește în țara aceasta?

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Impresia generală pe care o lasă guvernul este că nu face nimic. Pentru parlamentari este același lucru dacă se află în vacanță sau la lucru. Vorba vine “la lucru” pentru că deocamdată nimeni nu-și poate da seama ce anume lucrează aceștia, fie că fac parte din partidele de guvernare sau din cele două partide de opoziție. Pandemia să fie de vină? Încurajează pandemia lenea generalizată? Impresia generală este că numai personalul sanitar, forțele de menținere a ordinei și pompierii sunt non stop la datorie.

Ar mai trebui adăugate caseriile la care se plătesc taxele, impozitele, cheltuielile de întreținere.

Situația nu se reflectă însă și la salarii. Mai nou, după o sesizare a premierului Cîțu, s-a lansat moda dezvăluirilor privind sporurile la salarii. S-ar părea că la baza veniturilor stau sporurile. Probabil că totul a pornit de la sporul de Covid de 30% pe care l-au luat salariații din prefecturi folosindu-se, evident, de o lege existentă ținută la secret. Așa cum sunt ținute la secret toate sporurile.

De ce? Pentru că nu sună deloc bine. De exemplu “spor de uzură prematură a organismului”. Sau “spor de praf”, parlamentarii primesc un spor de 15% pentru “condiții vătămătoare”. Spor de “unde electromagnetice” în valoare de 2300-3000 de lei primesc persoanele cu funcții care lucrează în Casa Poporului. Muncitorii din aceeași clădire primesc numai 280 de lei pe lună. Angajații de la Avocatul Poporului au un “spor de oboseală a ochilor” de 2500 de lei pentru că se uită la computer. La Curtea Constituțională a României se primește spor de stres, care se ridică la 4300 de lei lunar. La ministerul Educației sunt sporuri de “mediu toxic”, în timp ce la Transporturi se dă un “spor de antenă”.

În multe cazuri sporurile depășesc de două-trei ori salariul. Veniturile se mai rotunjesc datorită indemnizațiilor, a diplomelor, titlurilor. Se estimează că 85% din taxele și impozitele încasate de stat se dau pe salariile, sporurilor și indemnizațiilor bugetarilor. Nu rezultă de aici că aceștia sunt oamenii care muncesc în această țară?

S-ar părea că guvernul, în frunte cu premierul Cîțu, lucrează la problema aceasta. Dar cum să te atingi de un drept deja câștigat? Câștigat pe șestache.

Când și cum s-a câștigat acest drept? Nu prea se știe. Adică nu s-a făcut mare publicitate în jurul sporurilor, indemnizațiilor, premiilor, altor privilegii.

În timpul campaniilor electorale nimeni nu a promis că va menține sporurile, fie că este vorba despre alegerile locale sau parlamentare. Este adevărat și că nimeni nu a promis că va tăia sporurile.

Secretele privind sporurile, și chiar salariile din sistemul public, sunt mai bine păstrate decât secretele francmasonilor. Există o lege a tăcerii, o adevărată omerta, pe acest subiect.
Dacă premierul Cîțu, destul de slab mediatizat, va reuși să facă ordine în acest domeniu se poate spune că și-a făcut datoria cu prisosință.

Dacă este adevărat că 85% din taxe și impozite se duc pe salariile bugetarilor, iar Florin Cîțu va reuși să scadă la un procent de 50% merită să i se ridice o statuie în vecinătatea lui Brătianu. Într-o firmă, dacă salariile depășesc o treime din cheltuieli nu este departe falimenntul. Statul dă 85% pe salarii și să nu dea faliment?

Un economist poate face un calcul simplu. Pornind de la cuantumul salariilor într-o primărie, dintr-un consiliu județean, poate stabili ce cifră de afaceri ar trebui să aibă o firmă ca să poata da salariilor și sporurile pe care le oferă primăria sau consiliul județean respectiv.

Pe de altă parte, despre majoritatea bugetarilor nu se poate spune că nu muncesc. În primul rând ei sunt cei care adună taxele și impozitele.

Ei dau amenzi, penalități de întârziere, sancțiuni etc. Pe ei se sprijină arhitectura statului, așa cum societatea sclavagistă se sprijinea pe gărzile pretoriene care-i puneau pe sclavi la muncă.

În timpul regimului comunist se spunea “trei cu mapa, doi cu sapa”.

Tradus în cifre concrete, se poate concluziona că din cinci indivizi doi munceau, iar trei priveau. În procente este mai puțin de 85%.

Dacă am ajunge acum la scorul de trei la doi în sectorul public din punctul de vedere al premierului Cîțu, ar fi o foarte mare victorie.

După cum se vede, cu excepția premierului nu am reușit să stabilim cine muncește în această țară. Se pare că nu este foarte ușor de stabilit cine muncește și cine nu muncește în această țară.

Cuvinte-cheie în campania electorală

Jocurile, calculele politice la prima vedere par să fie în bună parte rezolvate odată cu comasarea alegerilor. De asemenea anunțul liderilor PSD și PNL că vor merge pe liste comune nu doar la europarlamentare, ci și în unele cazuri și la alegerile locale.