Ce spun specialiştii despre noua tulpină omicron?

Scris de I. Z., 29 noiembrie 2021 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

În mediul online, cei de la Campania Naţională de Vaccinare din România au prezentat părerea unui specialist legată de noua tulpină COVID numită omicron. Ce ştim şi ce nu ştim? Ce opţiuni avem? Iată ce spune Dr. Cristian Apetrei, profesor român în Departamentul de Microbiologie şi Genetică Moleculară, membru în Centrul pentru Cercetarea Vaccinului şi în Programul Postuniversitar în Microbiologie şi Imunologie (PMI) de la Universitatea din Pittsburgh, SUA:

“ÎNTÂMPLĂRI DIN BULA STOCHASTICĂ

În ultimele doua zile am citit în mod repetat afirmaţia că, deoarece noua variantă omicron nu pare a avea o patogenicitate foarte crescută, faptul că are o transmisibilitate mare e un lucru bun. Pentru că toată lumea se va imuniza rapid şi în felul ăsta vom scăpa mai repede.

Că ceea ce se întâmplă este ilustrarea a ceea ce este scris în cărţile de virologie, anume că pe măsură ce tulpinile îşi cresc transmibilibitatea, le scade patogenicitatea.

Cu părere de rău, o să trebuiască să vă dezamăgesc şi să spun că eu încă n-am văzut cartea aceea de virologie.
În cărţile mele, conceptele evoluţionare cuprind noţiunea de proces stochastic. Ce înseamnă stochastic? Pur întâmplator. Cum putem prevedea întâmplarea? În nici un fel. Toată lumea care mă cunoaşte o să vă spună că, de doi ani încoace, cu oricine am vorbit, la intrebarea “cum vor evolua lucrurile”, răspunsul meu a fost întotdeauna “vom vedea”. Pentru că nu putem în niciun caz şti.

Ce ştim despre evoluţia virusului? Ceea ce am tot discutat: “în natură, este necesar să fugi cât poţi de repede pentru ca macar să stai în acelaşi loc” (Lewis Carroll-Alice în ţara oglinzii). În faţa presiunilor imune exercitate de gazdă, virusul evoluează. Mutaţiile punctiforme sunt inevitabile. Inserţiile şi deleţiile sunt o cu totul altă mâncare de peşte.

Am să vă dau un exemplu: aţi construit vreodată Lego? Totul e OK până când constaţi că-ţi lipseşte o mică, mică piesă, fără de care nu poţi termina. Sau câteva piese fără de care nu poţi termina.

Ce opţiuni ai? Fie utilizezi nişte piese asemănătoare şi finalizezi o construcţie imperfectă, dar care ţine. Sau laşi găuri, care, dacă sunt în domenii structurale, pot contribui la dărâmarea întregului eşafodaj. Sau, în fine, poţi eventual să construieşti o structură complet nouă cu piesele pe care le ai.

În momentul sintetizării unei proteine, aminoacizii pot fi înlocuiţi. Se crează o structură modificată, mai mult sau mai puţin. Dar zone însemnate din acea structură sunt în continuare recunoscute de structurile corespunzătoare din sistemul imun (anticorpi sau limfocite citotoxice). Dacă însă avem inserţii sau deleţii, putem obţine o cu totul altă conformaţie, ceea ce alterează întregul eşafodaj şi poate crea probleme.

De ce? Pentru că în procesul de evaziune imune, se poate altera în subsidiar afinitatea de legare la receptor. Care poate rezulta într-o infectare mai eficientă/mai puţin eficientă a celulelor ţintă, având ca rezultat alterări de patogenicitate. Într-un sens sau altul.

Unde suntem acum? În curs de analiză. În câteva zile vor incepe să curgă informaţiile.

În fine, celor care se vor repezi să-mi spună că n-am dreptate, şi că orice creştere în transmisibilitate se însoţeste de atenuare, am să le răspund dând exemplul gripei spaniole în cazul căreia, creşterea R0 de la 1 la 3-5 s-a însoţit şi de o creştere de vreo 8-10 ori a patogenicităţii (i.e., a letalităţii). Asta nu înseamnă că vom vedea acelaşi lucru şi în cazul omicron, ci doar că trebuie să privim lucrurile în mod prudent şi să nu ne entuziasmăm prea repede.

Nu uitaţi că:

1. Populaţia Africii de Sud este destul de diferită de populaţiile europene. Numai 6% din această populaţie are vârste mai mari de 65 de ani. Prevalenţa obezităţii şi a altor factori de risc sunt diferite. Studiile care vor concluziona patogenicitatea trebuie efectuate în Europa, cu care ne comparăm.

2. Impactul modificărilor genetice asupra comportamentului virusului este foarte diferit de la un scenariu la altul:
a. Daca noua variantă nu prezintă creşteri în transmisibilitate, ci doar în patogenicitate/letalitate, o să vedem o uşoară (sau mai puţin uşoară) creştere lineară a mortalităţii. LINEARĂ
b. Daca noua variantă are transmisibilitate mai mare şi patogenicitate/letalitate similare, atunci vom vedea o creştere exponenţială a letalităţii, dependentă de magnitudinea creşterii în transmisibilitate. EXPONENŢIALĂ
c. Dacă ambele cresc, atunci curba exponenţială e dramatică.

Aţi văzut aşa ceva? Sigur. Ultima oară cu delta. Nu avea mortalitate substanţial mai mare, dar, deoarece transmisibilitatea era mult mai mare, letalitatea a fost cea pe care tocmai aţi văzut-o în România.
Omicron pare a avea o transmisibilitate foarte mare. Şi încărcături virale foarte mari. A fi foarte optimist în momentul ăsta este destul de iresponsabil. Ca de obicei, cea mai bună atitudine este prudenţa. Masca.

O spun cu toată responsabilitatea profesională, şi îmi pun intreaga carieră jos: cine se mai opune în momentul ăsta purtării măştii în mod sistematic şi corect este ori criminal ori cretin iremediabil. Şi dacă nu-i convine, să ma dea în judecată. Iar cei care trebuie să aplice legea, poate că ar trebui să-i mai rărească în comunitate pe aceşti spreaderi.”

Abonează-te acum Online!
  1. Dac Bulibas a spus: 29 noiembrie 2021, ora 22:14

    „… Noi măsuri! , În Satu Mare se pot organiza evenimente de până la 1.000 de persoane…”, – conform hotărârii Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.
    Asta DA,…, mai Prostilor !!!. Hotarare criminala !!!. Sunteti buni de condamnat pt. genocid sau crima in forma organizata !.

Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.

Tastează numerele care apar! Exemplu: 7 5 unu şapte = 7517