Căpşuni în faza de coacere pe o tarla din Drăguşeni în noiembrie. Aţi da 30-40 lei pe un kilogram? (Foto)

Asculta acest articol

De departe, judeţul Satu Mare deţine la nivel naţional cele mai mari suprafeţe cultivate cu căpşun. Potrivit spuselor unor specialişti în domeniul agricol, suprafaţa ocupată de plantaţiile de căpşun la nivel de judeţ este cuprinsă între 1.200 şi 1.300 de hectare, cifra fiind una dinamică. An de an, cultivatorii înfiinţează noi şi noi plantaţii în locul celor îmbătrânite.

Schimbările climatice din ultimii ani, dar şi orientarea unor fermieri spre a obţine profit cât mai mare, i-au îndemnat pe cultivatori din comune precum Halmeu şi Micula, ca să dăm doar două exemple, să planteze căpşun în sere/solarii, cu alte cuvinte, în spaţii protejate. Efectele benefice ale acestui demers nu s-au lăsat aşteptate. În ultima decadă a lunii aprilie, semnalam în coloanele ziarului nostru apariţia căpşunelor autohtone la preţuri de aproximativ 20 de lei/kilogram. Perioada de “glorie” a preţurilor este relativ scurtă, venind din urmă fructele obţinute în câmp, dar pe seama culturilor protejate.

Căpşunerii cu plante aduse din străinătate

Se pare că nici acest demers n-a fost suficient pentru cultivatorii deja consacraţi.

Pentru a putea obţine producţii mai mari, fructe cu rezistenţă sporită la transport, mulţi fermieri s-au orientat spre a înfiinţa căpşunerii cu plante aduse din străinătate.

Soiurile noi care au apărut în judeţ asigură o dublare a producţiei, faţă de cele autohtone, mărime deosebită a fructelor, ceea înseamnă foarte mult pentru comerţ. Desigur, toate aceste demersuri au contribuit la o posibilă creştere a veniturilor mai ales că s-a trecut de la cultura tradiţională, la cea pe biloane, cu irigare prin picurare. Demersurile s-au dovedit câştigătoare. Producţiile, aşa cum anticipam în cele de mai sus au crescut, iar plantele nu mai suferă de lipsa ploilor în anumite momente critice ale anului.

Dacă odinioară unele soiuri româneşti de căpşun dădeau cultivatorului satisfacţia de a avea şi în toamnă o anume cantitate de fructe, de ordinul câtorva procente din cea de primăvară, iată că şi acum sunt asemenea soiuri din import care, în anumite condiţii oferă şi satisfacţie financiară celui care investeşte bani, muncă şi încredere.

Plantele de la Drăguşeni sunt pline de fructe şi flori

Contrar aşteptărilor, îngheţul pe parcursul a 2-3 nopţi din luna octombrie, după ce a distrus culturile de tomate, de vinete şi de ardei, părea să aibă efecte şi asupra culturilor de căpşun. Posibil să se fi remarcat asemenea aspecte în unele zone, dar acolo unde s-a lucrat profesionist nu se resimt acele efecte. Mai concret, iată că la mijloc de noiembrie, am remarcat existenţa căpşunelor în faza de coacere pe o tarla între zona cunoscută sub numele fordulă şi Drăguşeni. Plantele sunt pline de fructe şi flori. Sunt căpşune aproape coapte, numai bune de scos pe piaţă, dar şi foarte multe în diverse stadii de dezvoltare. Dacă vremea mai rămâne în parametri termici actuali, să nu vă miraţi că veţi găsi la vânzare căpşune proaspete autohtone, dar la preţ de trufandale, probabil la 30-40 de lei kilogramul.