Image 1
Image 2

Când va intra campania electorală în linie dreaptă?

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Campania electorală începe greu. Moţiunea de cenzură a deturnat în bună parte atenţia oponiei publice de la acţiunile şi manifestările electorale ale partidelor şi candidaţilor. Criza de pandemie, numărul de infectări când mai mare când mai mic, de asemenea preocupă populaţia ceva mai mult decât alegerile. 

O amplă dezbatere se poartă pe marginea începerii anului şcolar.

Părinţii sunt îngrijoraţi, cadrele didactice sunt îngrijorate, autorităţile sunt în alertă. Acest subiect este prea important pentru a putea fi inclus în campania electorală.

Este o problemă care priveşte întreaga populaţie şi nu ar trebui ca opoziţia şi puterea să aibă opinii diferite despre ce ar trebui făcut pentru protejarea copiilor.

Campania electorală pentru locale are un teren strict delimitat. Fiecare localitate are problemele proprii, iar votul trebuie să fie dat în funcţie de capacitatea fiecărui candidat la funcţia de primar de a le rezolva. La fel este şi în cazul alegerii preşedintelui de consiliu judeţean.

A afirma că se alege OMUL este doar pe jumătate adevărat. Se alege candidatul unui partid. Iar dacă se întâmplă să fie un candidat bun, atunci se poate spune că se alege omul. Dacă un primar care a câştigat mandat după mandat îşi schimbă partidul se prea poate să nu mai câştige. Dacă are curajul să meargă independent nici nu poate fi luată în calcul victoria lui.

Înainte de începerea campaniei electorale o mulţime de primari şi-au schimbat partidul. Cei mai mulţi au trecut de la PSD spre PNL. De ce au făcut acest lucru? Pentru că sunt conştienţi că după alegerile parlamentare PNL va fi în continuare la guvernare, iar PSD va rămâne în opoziţie.

Campania electorală este mai puţin intensă şi pentru că primarii sunt aleşi dintr-un singur tur. Datorită acestui lucru, sunt avantajaţi primarii în funcţie.

Pornind din poziţia de favoriţi, primarii refuză confruntările directe cu restul candidaţilor. Pentru a-i scoate la luptă deschisă, contracandidaţii vor recurge la arma cea mai puternică: atacurile la persoană.

După doar o săptămână nu se poate trage o concluzie.

Deocamdată partidele, candidaţii, sunt în perioada de tatonare. Îşi măsoară adversarii, le caută punctele vulnerabile. Nu este exclus să se audă şi despre acte de corupţie, să apară dezvăluiri despre şpăgi, despre darea şi luarea de mită.

Într-o campanie electorală cel care vrea să câştige cât mai multe voturi nu ezită să lupte cu toate armele. Compromiterea  adversarilor, mai ales a celui mai bine plasat adversar, este o strategie care dă roade. Sunt exemple devenite clasice. Traian Băsescu a câştigat prezidenţialele din 2004 pentru că a reuşit să-i creioneze lui Adrian Năstase portretul celui mai corupt politician. Metoda ţine şi la nivel local, în orice judeţ, în orice localitate.

  Depinde în ce măsură este pregătită populaţia pentru a reacţiona la tema corupţiei. Covidul, teama de infectare, nesiguranţa zilei de mâine, au aşezat în plan secundar corupţia, lupta împotriva corupţiei.

Acest lucru îi determină pe candidaţi să recurgă la alte teme. Un bun înlocuitor par să fie acuzaţiile de incompetenţă a celor care au deţinut funcţiile scoase la concurs, respectiv funcţiile de primari şi preşedinţi de consilii judeţene.

A demonstra că un primar, un preşedinte de CJ a fost incapabil să rezolve problemele comunităţii, că duce localitatea sau judeţul într-o direcţie greşită nu este la îndemâna oricărui candidat.

Pentru a demola imaginea unui primar în funcţie trebuie să ai un program electoral bine pus la punct, uşor de explicat, uşor de înţeles.

Se spune că lumea nu se uită la programe. Vă reamintim că PSD a câştigat alegerile din 2016 datorită programului făcut de Liviu Dragnea.

Contează mai puţin că a fost populist. Un program electoral poate fi populist în campanie, dar când este pus în practică trebuie ajustat realităţii. Asta nu a făcut PSD.

Poate fi luată drept model această tactică electorală? Au oferit alte partide, PNL, USR etc. alte modele electorale mai eficiente, care merită luate în calcul de partide? Vom vedea pe parcursul campaniei. Mai sunt trei săptămâni.

Se pot schimba multe. Totul este să nu fie prea târziu pentru partidele care încă lenevesc. 

PNL, linia Valeriu Stoica

Pornind de la gafa preşedintelui Iohannis care a negat că pe teritorul României ar fi căzut un rest de dronă rusească, Valeriu Stoica face o analiză rece, la obiect, a stării partidului al cărui lider a fost până i-a cedat de bună voie funcţia lui Theodor Stolojan.