Asculta acest articol“Așa nu se mai poate” este o expresie care se folosește când nu mai există alte argumente pentru a descrie o situație. Expresia însoțește o stare de disperare. Ca să nu mai existe niciun dubiu că într-adevăr s-a ajuns pe marginea prăpastiei i se pune semnul de exclamare în coadă.
“Așa nu se mai poate!” exclamă premierul Florin Cîțu cu ocazia prezentării legii bugetului.
La ce anume se referea premierul? La două chestiuni, un*
a mai gravă decât alta.
În primul rând avea în vedere creșterea chetuielilor cu aparatul bugetat peste capacitățile financiare ale economiei. Dacă este adevărat că 85% din taxele și impozitele încasate la buget merg pe salarii înseamnă că rămân pentru alte cheltuieli doar 15% din încasări. Cele 15 procente nu pot acoperi cererile de creșteri de salarii și pensii deja promise.
Este adevărat că promisiunile au fost făcute de PSD, dar o lege aprobată de un guvern este obligatorie și pentru următorul guvern.
Premierul Cîțu a vorbit și despre tăieri. Se referea la sporurile adunate în timp, despre care se zice că ar fi vreo 50. Unele atât de ciudate încât autorii lor ar merita să fie incluși printre sciitorii de literatură științifico-fantastică.
Într-un fel sau altul bugetul va fi adoptat de parlament și o parte din măsurile propuse se vor pune în practică. Vor continua protestele, dar până la urmă situația se va rezolva într-un fel sau altul. Fie prin căderea guvernului, fie prin aceptarea situație de către sindicatele care-i reprezintă pe salariații de stat.
A doua chestiune inclusă în of-ul premierul este de ordin personal. De obicei membri unui partid fac zid în jurul liderului. Florin Cîțu nu este președintele PNL. Încă de la numirea în funcție, premierul a fost lăsat să se descurce singur. La mai puțin de două luni simte singurătatea puterii. A unei puteri pe care nu o are, deși deține cea mai importantă funcție executivă din stat.
Liderii organizațiilor locale, miniștri, parlamentarii PNL au adoptat o poziție pasivă. Nu se bagă. Îl lasă pe premier să se descurce singur. Mai direct spus, îl lasă să-și frângă singur gâtul.
Se vede destul de limpede că Florin Cîțu este un premier de sacrificiu. Sarcina unui premier de sacrificiu este să ia măsurile nepopulare cerute de o situație specială și apoi să fie înlăturat.
Mai concret, ce se așteaptă de la el? Să taie sporurile, să refuze majorarea salariilor și pensiilor, să treacă la reducerea personalului bugetar. Pentru întregirea reformei se mai așteaptă, așa cum deja a și anunțat, o evaluare la sânge a companiilor de stat cu pierderi mari și eventual desființarea sau privatizarea lor.
Acesta este esența reformei pe care trebuie să o facă Florin Cîțu. Punerea în practică a acestor măsuri înseamnă disponibilzări masive de personal și reducerea veniturilor celor care vor rămâne în sistem. Nicio instituție nu poate rămâne neafectată, inclusiv serviciile speciale, mai mult sau mai puțin secrete, dar și Justiția. Deocamdată protestează doar personalul din ministerul de interne.
O asemenea reformă va da naștere unui uriaș val de nemulțumiri în fața căruia nu poate rezista niciun guvern. Se impune un sacrificiu. Cel sacrificat nu poate fi decât premierul Florin Cîțu.
Principala grijă a liderilor PNL este să protejeze partidul. Pentru a nu fi afectată imaginea partidului parcă întregul PNL stă departe de furtuna iscată, lăsându-l pe premier singur să cârmuiască vaporul amenințat să se scufunde.
La numirea miniștrilor din guvernul de sacrificiu au fost desemnate persoane destul de mărginașe în PNL. Liberalii puternici, influenți, s-au retras în parlament, conduc primării și consilii județene, așteptând momentul pentru preluarea puterii.
Este limpede că și în cazul căderii guvernului Cîțu, președintele Iohannis va desemna tot un premier PNL. Când va veni acest moment? Este doar o chestiune de timp. Ce persoană va fi desemnată cu formarea unui nou guvern? Se va afla după congresul PNL. Atunci se vor despărți apele de uscat.
Și tot atunci se va vedea dacă PNL adoptă expresia “Așa nu se mai poate!” ca deviză de rezervă.
