Andreea Paul: Forța economică și politică a femeilor în România încotro?

Situația la nivel politic este catastrofală: 11% femei în Parlament, 20% în echipa prezidențială și 30% în Guvernul României. Competența sau meritocrația nu are nicio legătură cu dominanța masculină atât de pronunțată. Suntem pe locul 113 în lume la implicarea politică – față de locul 50 la participarea economică – a femeilor în Raportul Global al Egalității de Gen din anul 2015. Mult după Emiratele Arabe Unite, Cambogia, Ghana sau Etiopia. Româncele sunt cel mai grav subreprezentate în domeniul politic – penultimul loc în UE. Bulgaria, de pildă, este pe locul 48 în lume. Doar Ungaria stă mai prost ca noi în UE.

Vocile feminine se aud de două ori mai puțin în parlamentul României decât media mondială și de peste 3 ori mai puțin decât media europeană. Țările care performează au reușit prin introducerea cotelor de gen. Drept urmare, am inițiat alături de peste 150 de deputați și senatori, un proiect de lege pentru introducerea unei cote de gen de minimum 30% femei și bărbați în rândul candidaților pe liste, proiect care se află acum în dezbatere parlamentară. Chiar și așa, suntem cu câteva decenii în urma statelor europene care au introdus în Constituție paritatea de gen, așa cum este cazul Franței, și succesiunea perfectă de gen pe listele electorale. De altfel, 15 state din Europa au legiferat deja cotele de gen între 30 și 50%. Recordul la viteza modernizării politice în România poate fi atins prin introducerea cotelor de gen. Ele sunt mai puțin corupte. Mai educate. Mai precaute cu finanțele. Mai dedicate educației și sănătății. Mai înclinate spre dezvoltare și spre calitatea vieții. Mai grijulii cu copiii și cu bătrânii, cu cei cu nevoi speciale. O dovedesc analizele sociologice. Dar, mult, mult mai slab reprezentate în viața publică.

Hărnicia femeilor este un fapt dovedit. Am creat un indice agregat pentru a măsura activitatea parlamentară (IAP), pe care îl public anual într-un raport. În ultima ediție din 2015 am calculat că cele 66 de femei parlamentare sunt în medie cu 48% mai active decât cei 488 de bărbați din Parlamentul României. Reînnoirea clasei politice și modernizarea ei se poate obține prin mecanismul cotelor de gen.

Țările europene sunt mult mai avansate. Guvernul francez are un număr egal de doamne și domni miniștri, dar și paritate de gen în rândul secretarilor de stat. Guvernul spaniol este paritar de gen, iar reprezentarea femeilor este de 36% în parlament. Irlanda este țara care din 1990 până în anul 2011 a fost condusă de două femei președinte. În anul 2012 a fost adoptată legea irlandeză prin care se impune o cotă de gen de 30% dintre candidați pentru femei și bărbați, altfel partidele își pierd jumătate din finanțarea anuală oferită de stat, ca să vă dau câteva exemple.

Tarile nordice europene au 42% femei in parlamentele naționale. Nivelul lor de trai este semnificativ mai mare decât în restul țărilor europene. Cotele de gen au reprezentat soluția reală, care nu au implicat costuri bugetare, dar care a adus beneficii în toate aspectele societale: moral, democratic, politic, social și economic.

Un lucru mai important decât numerele sunt atitudinile care se modifică în favoarea egalitătii de șanse reale, nu doar declarate sau legiferate pe hârtie. Pierderea de talente și energii pentru creșterea economică este azi realitate în România. Schimbarea este necesară, ținând cont de faptul că 54% din absolvenții de studii superioare sunt femei, și de 70% în rândul absolvenților de studii ale guvernării și administrației publcie, dar experiențele lor profesionale și umane sunt insuficient valorificate în decizia publică.

Cel mai des răspuns venit din partea liderilor politici este ca “nu avem femei suficiente în politică” pentru o justă reprezentare a lor în funcțiile cheie. La fel s-a întâmplat cu decidenții din sectorul privat, întrebați fiind în centrele universitare franceze și britanice “de ce nu promovează mai multe femei” acum trei decenii. S-a dovedit a fi doar un blocaj mental, depășit prin educație și prin politici suport pentru dărâmarea falselor bariere de gen. Este timpul să se întâmple și în politica românească, unde decalajele de gen sunt cele mai pronunțate în România dintre toate cele patru domenii cheie: educație, sănătate, economie și politică.

Imediat după criza economică au apărut inițiative europene controversate, dar în final îmbrățișate, în favoarea egalității de gen. Cea mai cunoscută este inițiativa fostului comisar  european pentru justiție! Viviane Reding, din iulie 2011, care propunea o directivă pentru susținerea creșterii prezenței femeilor în structurile de top din consiliile de administrație ale companiilor listate la bursă de cel puțin 30% în anul 2015 și de 40% în anul 2020 – neadoptată până azi, dar care a reușit să transmită un mesaj puternic și să mobilizeze deciziile naționale. Patru state membre – Franța, Olanda, Italia și Belgia – au adoptat deja măsuri obligatorii legislative naționale. Alte state au încurajat măsuri de autoreglementare. Germania decide la sfârșitul anului 2015 ca femeile să reprezinte cel puțin 30% din membrii consiliilor de supraveghere ale celor mai mari 100 de companii listate la bursă. De ce? Pentru că femeile ridică probleme pe care alții le trec cu vederea, își dedică energia pentru proiecte pe care alții ignoră, ajung în locuri pe care alții le neglijează.

Să zăbovim un pic asupra strategiei franceze pentru justa reprezentare de gen care prevede încă din anul 2011 prin lege o cotă de 40% în bordul companiilor publice și private listate la bursă cu peste 8 membri în consiliile de administrație (CA), cu cifră de afacere care depășește 50 de milioane de euro și cu peste 500 de angajați – acest procent de 40% fiind unul de etapă până în anul 2017. Ținta finală este tot paritatea de gen. În cazul companiilor cu mai puțin 8 membri în consiliile de administrație regula este să nu existe o diferență mai mare de 2 persoane între genuri.

Rezultatul: până în anul 2015 numărul femeilor din CA s-a triplat față de anul 2010 în primele 40 de întreprinderi cotate CAC și în primele 120 de întreprinderi cotate la SBF. Așa s-a ajuns la 34% femei în CA la companiile CAC40 și la 32% în cazul companiilor SBF120. Per totalul întreprinderilor listate la bursă numărul femeilor în CA a crescut cu 28% în aceeași perioadă. Concluzia este că legea a îmbunătățit semnificativ reprezentarea femeilor în CA, dar totuși nicio companie din cele mai mari 40 listate la CAC nu este condusă de către o femeie. Din totalul companiilor listate la bursă 95% sunt în continuare conduse de bărbați.

În România, ținta de creștere a ratei de ocupare a populației de 70% până în anul 2020 este oficial asumată. Există totodată programul public “Femeia Manager”, dar care are un impact foarte redus și cea mai slabă eficiență a cheltuirii banului public dintre toate programele publice suport pentru stimularea antreprenoriatului. Legea cotelor de gen, despre care v-am vorbit, este în dezbatere parlamentară.

Parlamentul European are pe masa sa de lucru chiar acum rapoarte și propuneri pentru integrarea perspectivei de gen în activitatea sa, atât în decizia publică, cât și la nivelul companiilor. „Planul de Acţiune pentru Antreprenoriat 2020 – Redemararea spiritului antreprenorial în Europa”, a fost adoptat de Comisia Europeană în anul 2013, cu o serie de acţiuni care urmează să fie întreprinse atât la nivelul UE, cât şi la nivelul statelor membre care au adoptat politici şi programe pragmatice care să susțină antreprenoriatul feminin.

Spre exemplu, Finlanda are încă din anul 1996 o Agenție pentru Femeile Antreprenor. Scopul este de a pregăti femeile pentru antreprenoriat prin furnizarea de informații pentru realizarea planului de afaceri, crearea de rețele de discuții între femei, activități de mentorat, creșterea vizibilității femeilor antreprenor în societate. Letonia are cea mai numeroasă populație feminină din lume, de peste 54%.  Două dintre cele mai importante instrumente pentru promovarea antreprenoriatului feminin în Letonia, sunt programul naţional pentru „Promovarea Angajabilității” şi Fondul leton de susținere a femeilor antreprenor din mediul rural, care oferă finanțare femeilor care vor să înceapă o afacere. În Italia, un alt exemplu concret de promovare a egalităţii de şanse este Centrul pentru Antreprenoriat Feminin din cadrul Camerei de Comerţ din Regiunea Umbria. Centrul a fost înfiinţat pentru a stimula şi sprijini implicarea femeilor în activităţi economice, fiind iniţiat de un grup de antreprenoare din Perugia. Activităţile sunt focalizate pe promovarea accesului la informaţii şi cunoştinţe antreprenoriale; cursuri de specialitate; credite; consiliere post-credit şi operaţionalizare afacere. Exemplele sunt multiple.

Asistăm la o revoluție a valorilor. Avem oportunitatea de a regândi maniera de lucru, astfel încât și bărbații și femeile pot fi în competiție. Creativitatea e mai mare. La fel și empatia, și responsabilitatea. Capacitatea de a genera idei noi crește. Comunicarea se schimbă. Nivelul de trai crește.

Dar întrebarea ar fi mai degrabă: cu cât ar putea contribui femeile la dezvoltarea economică? Și o spun răspicat: România poate obține un plus de 11% la PIB până în anul 2025 prin diminuarea dezechilibrelor de gen în societate la nivelul celor mai bune practici europene. Asta înseamnă încă 30 de miliarde de euro la PIB până în anul 2025. Estimările mele au luat în calcul prognozele PIB în condițiile standard de creștere economică, la care am aplicat metodologia pe care o propune compania McKinsey în raportul dedicat acestui subiect în septembrie 2015. Potențialul de creștere economică suplimentară de 30 de miliarde de euro echivalează cu un plus de 1.500 de euro la PIB pe locuitor în România anului 2025, ce poate fi obținut printr-o politică echilibrată de gen în economie, în politică și în societate, la standardele cele mai ridicate europene.