Asculta acest articol
Experţii Ministerului Educaţiei numiţi să coordoneze reforma din educaţie îşi propun unirea matematicii cu informatica în gimnaziu, transformarea fizicii chimiei şi a biologiei în discipline numite “Ştiinţele vieţii”, precum şi alocarea mai multor ore de sport şi cursuri opţionale.
Un alt obiectiv esenţial vizează şi profesorii. Astfel, ei ar trebui să ţină cont de talentul fiecărui copil, dar şi de zona în care trăieşte. De asemenea, în urma unor astfel de schimbări, şi profesorii vor fi nevoiţi să-şi adapteze metodele de predare.
Potrivit lui Alexandru Mironov, ar trebui ”Să facem staţii pilot cu jumătate dintre elevii ţării. Cei de la ţară să primească o masă caldă şi 2 ore după care să stea la şcoală să îşi facă şi lecţiile, să vadă un film, să stea la calculator. Copiii vor vrea imediat să facă asta. Îi plătim diferenţiat pe profesori, dacă adevăratul dl. Trandafir trece la treabă, o să fie bine. În toată lumea, copiii stau la şcoală de la 8 până la 5”, spune Alexandru Mironov.
Numeroşi profesori sunt de părere că elevii sunt încărcaţi cu un volum mare de informaţii inutile pe care trebuie să le depoziteze şi să le reproducă, fără a li se pretinde să le înţeleagă. Scopul educaţiei este de a înţelege materia predată, nu de a o recita. Potrivit unui studiu, proporţia de informaţii acumulate în şcoală este de doar 6%. Scăzând volumul de informaţii cu o treime, şi ponderea acumulării ar creşte poate la mai mult de dublu.
Cele peste 60 de modificări suferite de Legea educaţiei din România în ultimii 26 de ani au adus puţine îmbunătăţiri esenţiale.
Fii primul care comentează