Image 1
Image 2

2021 este şi anul congreselor nu numai al pandemiei

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Congresul unui partid poate însemna o revigorare sau o prăbuşire. Depinde ce punem în faţă, binele sau răul.

Să urmărim câteva exemple. După un congres PDL s-a divizat. Susţinătorii Elenei Udrea, evident şi ai lui Traian Băsescu, s-au separat formând Partidul Mişcării Populare. Cei care l-au votat pe Vasile Blaga au moştenit marca PDL, dar după un timp au fuzionat cu PNL.

După un congres al PNL, Crin Antonescu, preşedintele de atunci al partidului, şi-a pierdut funcţia, locul lui fiind luat de Klaus Iohannis.  Mai departe în timp, după alegerile din 2004, Ion Iliescu a pierdut competiţia cu Mircea Geoană, deşi i-a avertizat pe delegaţi la congres: “Aveţi grijă pe mâna cui daţi partidul!”.

Au fost şi congrese care au relansat partidul. După ce Petre Roman a pierdut în faţa lui Traian Băsescu, PD-ul a cunoscut o perioadă de glorie.

Nu trebuie confundată pierderea personală a unui preşedinte cu pierderea pe care o înregistrează formaţiunea respectivă. Liderii vin şi pleacă. Desigur, fiecare şi-ar dori să rămână pe viaţă la butoane.

Ca persoane, în timp, au pierdut toţi cei care erau marii politicieni ai momentului. Să începem cu PSD, cel mai mare partid după 1989.  PSD este un partid în care cultul pentru lider este cel mai puternic. Ion Iliescu, Adrian Năstase, Mircea Geoană, Victor Ponta, Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă: toţi sunt înafara partidului, ejectaţi de cei care îi priveau ca pe nişte zei.

PNL nu stă mai bine. Desele fracţionări au transformat partidul brătienilor în jucării ale unor aventurieri.  Radu Câmpeanu, Valeriu Stoica, Theodor Stolojan, Călin Popescu Tăriceanu, Crin Antonescu, dar şi co-preşedintele Vasile Blaga, sunt scurte episoade trecătoare din istoria PNL, fără niciun aport în prestaţia actuală a partidului.

  PNŢ-ul, reînviat de Corneliu Coposu sub o denumire reîmprospătată, PNŢ-CD, a avut o soartă şi mai tristă.

În UDMR transferul de putere la vârf s-a făcut paşnic, de la poetul Marko Bela la poetul Kelemen Hunor. Bătălia în UDMR se duce în filiale. Sunt perioade când un grup confiscă partidul, până se naşte alt grup care-i pune pe foştii lideri la lada cu suveniruri  de care nu vrei să-ţi mai aminteşti. Chiar şi în UDMR, despre care se spune că este o formaţiune stabilă, sunt foarte rari politicienii care rezistă mai mult de o legislatură, două. De pildă în organizaţia judeţeană Satu Mare, foştii lideri :tefan Szabo şi Csehi Arpad sunt total ignoraţi. Un nou lider înseamnă schimbarea totală a grupului de putere şi influenţă.

Nu numai Pataki Csaba şi Kereskeny Gabor şi-au adus oamenii lor în UDMR. La fel au făcut şi fac toţi preşedinţii de organizaţii judeţene şi locale. În organizaţia PNL, odată cu plecarea lui Ovidiu Silaghi şi Adrian :tef, sub conducera lui Adrian Albu au fost promovaţi alţi oameni, care la rândul lor vor fi înlocuiţi de oamenii noului lider, Adrian Cozma.

Organizaţia judeţeană PSD  a trecut de la etapa Gheorghe Ciocan la etapa Valer Marian-Mircea Govor, urmând o micro-epurare sub preşedinţia lui Octavian Petric. Restauraţia s-a făcut sub Aurelia Fedorca, pentru ca apoi să se ajungă la o conducere provizorie.

   Politicienii locali sunt parte a jocurilor politice la nivel naţional. În acelaşi timp, ei trec mai repede în uitare decât cei afirmaţi la nivel naţionali.

Le mai spune ceva sătmărenilor numele unor foşti parlamentari? Chiar şi ospitalierul google nu-i mai reţine decât în statistici parţiale: Vasile Moiş, Viorel Pop,  Gh. Toduţ, Anamaria Biriş, George Achim, Gh. Sălăjan,  Liviu Dragoş, Teodor Gavrilaş, Gh. Ciocan, Attila Varga, Francisc Pecsi, Ioan Mircea Paşcu, Ioan Holdiş, Alexandru Kereskenyi, Karoly Szabo etc. etc. Ei şi alţii de care nu ne mai amintim, au fost parte a jocurilor politice. :i cei de mai sus, au contribuit prin votul lor la starea de labilitate în care se află partidele.

Pot fi văzute pe pereţii de partid gloriile de altădată? Dacă nu-i reţine nici istoria propropriilor formaţiuni politice, de ce i-ar reţine memoria colectivă?

Cu toate acestea, într-o anumită perioadă de timp, ei decid soarta unui partid.

Anul acesta PNL şi USR-PLUS vor avea congrese în care se va decide liderul. Sunt mişcări de trupe şi în PSD. Câte o fumigenă ia foc şi în AUR.  2021 nu va fi doar anul pandemiei, a vaccinurilor anti-covid, ci şi anul luptelor politice din interiorul  formaţiunilor politice parlamentare.

Cel mai prost baron local

De unde până mai ieri, adică până la fatidica partidă de pescuit din judeţul Vaslui, Dumitru Buzatu trecea drept unul dintre cei mai isteţi preşedinţi de organizaţii judeţene PSD, dintr-un foc a devenit cel mai prost baron local din România.