Ziua Culturii Naţionale marchează şi intrarea în anul Centenarului dr. Vasile Lucaciu (1852-1922)

Scris de Dumitru Păcuraru, 17 ianuarie 2022 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »
Statuia lui Vasile Lucaciu

Statuia lui Vasile Lucaciu

Propuneri pentru titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Satu Mare

La 15 ianuarie 1850 se năştea undeva în nordul Moldovei cel ce avea să fie numit „omul deplin al culturii româneşti”, primul mare poet român al unei culturii nesincrone cu marile literaturi europene. Mihai Eminescu devine prototipul poetului naţional la care ani la rând sunt raportate nu doar valorile literare, nu doar întreaga cultură românească, ci însăşi naţiunea română. 

Pe bună dreptate în momentul în care s-a pus problema desemnării unei zile a Culturii Naţionale s-a ales 15 ianuarie. 

Doi ani mai târziu, tot într-o zi friguroasă zi de iarnă, la 22 ianuarie 1852, se năştea în alt colţ de ţară, un alt copil ce avea să devină prototipul românului care-şi iubeşte ţara, limba şi poporul din care făcea parte mai mult decât orice pe lume.

Este cel ce avea să fie cunoscut şi recunoscut în ţară şi străinătate ca unul dintre cei mai impetuoşi, cei mai viguroşi, cei mai dinamici, cel mai îndărătnic valah dispus să  se arunce în luptă pentru cauza românească împotriva mentalităţii generale, împotriva instituţiilor anacronicului Imperiu Austro-Ungar. 

Astfel izolatul sătuc Ipoteşti din nordul Moldovei şi sătucul Apa din nordul Transilvaniei devin capetele de pod ale istoriei şi culturii naţionale. Eminescu sintetizează genial „geografia spirituală” a românităţii în versul „De la Nistru pân’ la Tisa… Din Sătmar  până-n Hotin…”  Ei, bine, Sătmarului i-a fost dat ca dr. Vasile Lucaciu să fie al doilea profesor de limba română, după nefericitul Petru Bran, mort ca şi marele reformator maghiar Istvan Szechenyi, într-un azil de nebuni. 

La rândul lui, Eminescu şi-a pierdut minţile, dar nu şi dr. Vasile Lucaciu. Totuşi şi el a avut parte de o moarte de martir, trecută cu vederea. Nu bătut de vechii lui adversari, ci de compatrioţii lui, de românii lui. Bătrânul luptător, în iarna anului 1922, în timpul alegerilor pentru Parlamentul de la Bucureşti, a fost bătut şi aruncat într-un şanţ, în apropiere de Târgu Lăpuş de oamenii partidului de la la putere.

A candidat pe lista Partidului lui Averescu, nu pe listele PNL. Da, dr. Vasile Lucaciu sfârşeşte ca un martir, dar nu bătut de unguri, ci umilit de români. Iată cum descrie Tiron Albani, autorul cărţii „Leul de la Şişeşti – de ce s-a prăbuşit Monarhia austro-ungară”, episodul umilinţei. 

“Şi Vasile Lucaciu se hotărî să mai aducă un sacrificiu primind candidatura. Şi apoi era vorba de o alegere pentru constituantă, în iarna anului 1922, şi credea că poate va servi ţara cu un sfat al său fiind voba de modificarea Constituţiei întregite. Şi a pornit în alegere. Nici nu era nevoie să mai facă propagandă electorală, căci era suficient numele său şi ţăranii nu votau pe altul să fi mers chiar prim-ministrul însuşi. În această ultimă luptă a sa l-a ajuns o umilinţă, care i-a mai imprimat o dată pe corpul sfânt pecetea martirajului, chiar acum după ce i s-a îndeplinit idealul pentru care făcuse atâtea sacrificii. Era în drum spre Baia Mare.

Se ducea să asiste la secţia de votare. Nu era mânat de dorul de a fi ales, ci mai mult voia să vadă ce progrese a făcut ţăranul român, în exercitarea dreptului de vot, drept pe care nu-l avea la unire. La un moment dat agenţii electorali, împreună cu candidatul guvernamental, s-au năpustit asupra apostolului bătrân şi tăvălindu-l în zăpadă l-au maltratat ca pe un hoţ de cai.  Şi inconştienţii nu s-au ruşinat de fapta lor, care era egală cu a celor ce au pălmuit şi scuipat pe Cristos.

Ţăranii ce veneau la vot l-au descoperit pe desrobitorul lor în zăpadă, rănit grav. L-au ridicat şi dus la spital spunând: – Am adus pe apostolul neamului românesc căruia ticăloşia românească i-a mai dat odată botezul martirajului. Şi alegerea s-a făcut fără cel ales.” 

În anul 2022, la 22 ianuarie se împlinesc 170 de ani de la naşterea dr. Vasile Lucaciu, iar în 28 noiembrie se împlinesc 100 de ani de la moartea dr. Vasile Lucaciu. 

Anul trecut le-am propus unor parlamentari de Satu Mare şi Maramureş să iniţieze o propunere legislaltivă pentru ca anul 2022 să fie declarat „Anul dr. Vasile Lucaciu şi Gheorghe Pop de Băseşti”. Nu a fost să fie. Era un gest simbolic, aşa cum s-a întâmplat ca 2021 să fie declarat anul Tudor Vladimirescu şi Ecaterina Teodoroiu. Parlamentul a declarat 2022 anul Smaranda Brăescu, prima femeie paraşutistă din România. 

Asta nu înseamnă că Satu Mare şi Maramureş nu pot sărbători Centenarul dr. Vasile Lucaciu. Dacă nu acum când se împlinesc 170 de ani de la naştere şi o sută de ani de la moarte atunci când? 

Centrul Multicultural Poesis, revista Poesis, ziarul Informaţia Zilei şi postul de televiziune ITV,  în colaborare cu asociaţii culturale din Maramureş, cu revista Nord Literar, cu instituţiile de cultură din cele două judeţe care vor dori să se asocieze acestui demers, vor organiza pe parcursul întregului an 2022 o serie de manifestări, de simpozioane, de întâlniri pe cât va fi posibil datorită pandemiei pentru a onora memoria celui mai cunoscut român din această parte a ţării. 

În amploare şi popularitate ar trebui să ne propunem să egalăm cel mai cunoscut festival al maghiarimii „Zilele Partium”. Ar fi normal să avem o săptămână a culturii româneşti, aşa cum au maghiarii sătmăreni. 

Din nefericire pandemia ne obligă să ne limităm la câteva manifestări şi acţiuni culturale mai reduse ca număr de participanţi.

Dar rămâne ceea ce este scris, ceea ce este cioplit în piatră sau marmură, ceea ce este turnat în bronz. Aşadar, ar fi de dorit să facem lucruri care dăinuie şi prin ele dăinuie memoria celor care au făcut istorie pe aceste meleaguri. 

Listă de propuneri

În acelaşi timp putem face şi câteva gesturi simbolice pentru cei ce reprezintă ceva în acest ţinut. Am asistat în urmă cu ceva timp la acordarea unor titluri de cetăţeni de onoare acordate de Primăria Satu Mare, de consiliul municipal, de primar. 

O simplă trecere în revistă a celor care au avut onoarea de a fi declaraţi cetăţeni de onoare ai municipiului Satu Mare, ne arată o disproporţie faţă de cetăţenii de onoare ai altor municipii, ai altor localităţi. Consiliul Judeţean Satu Mare, din motive de neînţeles, nu aordă astfel de distincţii.

Dacă municipiul Baia Mare depăşeşte suta de personalităţii, Satu Mare stă foarte slab. Câţiva sportivi, reprezentanţi din oraşele înfrăţite, niciun scriitor, un singur artist plastic, niciun istoric. 

Prin urmare, profitând de Centenarul dr. Vasile Lucaciu centrul Multicultural Poesis propune o listă de personalităţii cărora să li se acorde diploma ce „Cetăţean de onoare a municipiului Satu Mare” 

Începem de la personalităţile sătmărene care au o vârstă venerabilă şi teminăm cu cei care, deşi nu sunt foarte în vârstă au făcut cevam reprezintă valori sătmărene incontestabile. 

Categoria scriitori: Alexandru Zotta, Radu Ulmeanu, Vasile Sălăjan, George Vulturescu, Ioan Nistor, Gheorghe Glodeanu, Veres Istvan, Felician Pop.

Categoria istorici: Viorel Ciubotă, Doru Radosav. 

Categoria artişti plastici: Alexandru Crişan, Ion Darida, Adalbert Gyorgy, Muhi Şandor, Nyiri Zoltan, Cristina Gloria-Oprişa, Judit Erdos, Eugen Munteanu. 

Categoria actori şi muzicieni: Radu Botar, Carol Erdos, Leontina Dorca. Actorii şi muzicienii se cunosc mai bine între ei şi pot face propuneri. Lista rămâne deschisă. 

Noi vom prezenta rând pe rând, activitatea persoanelor propuse şi îi vom invita şi la emisiunile de la Informaţia TV.

Nu am inclus în listă personalităţile angajate în instituţiile de cultură.

Menţionăm că alte oraşe au acordat titluri de Cetăţean de Onoare şi oamenilor de afaceri care au creat locuri de muncă.

D. Păcuraru

Preşedinte Centrul Multicultural Poesis

Abonează-te acum Online!
  1. Mircea a spus: 17 ianuarie 2022, ora 15:08

    Mai citeste domnule Calin carti de istorie

  2. Calin a spus: 17 ianuarie 2022, ora 10:36

    Vasile Lucaciu este considerat un simbol al romanismului doar prin partile satmarene. In celelalte regiuni ale Romaniei memoria lui istorica prezinta putin interes.

Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.

Tastează numerele care apar! Exemplu: 7 5 unu şapte = 7517