Zilele Revistei Cronograf au prilejuit o amplă dezbatere culturală

Asculta acest articol

Vineri, 11 octombrie 2018, a fost organizată cea de-a treia ediţie a „Salonului revistelor de cultură nord-transilvane” – Zilele Revistei Cronograf.

Beneficiind de prezenţa a numeroşi scriitori marcanţi, din ţară şi din Ucraina, manifestarea a prilejuit o amplă dezbatere pe teme de cultură. Astfel, au luat parte la dezbateri scriitori, editori, redactori ai celor mai importante reviste nord-transilvane: Polemici, Apollon, Conexiuni literare, Cronograf, Astra Dejeană, Poesis, Mărturii Culturale, Discobolul, Vatra Veche, Cervantes, Bibliotheca Septentrionalis, Familia Română, Revista Spinul.

Deschiderea manifestărilor

Deschiderea manifestării a avut loc la Castelul Karoly din Carei, începând cu ora 11, unde Bogdan Georgescu, directorul Direcţiei de Cultură Carei, le-a adresat scriitorilor un cuvânt de bun venit. Cu rol de principal organizator, Robert Laszlo managerul Centrului de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale Satu Mare, a adresat un cuvânt de salut invitaţilor în acest ”Peleş al Transilvaniei”, cum a numit el castelul din Carei, le-a transmis programul întâlnirii şi le-a comunicat salutul filialei Uniunii Scriitorilor din Zakarpatia. La rândul său, Zamfir Danciu, directorul Direcţiei pentru Cultură Satu Mare, le-a vorbit invitaţilor despre această întâlnire, o iniţiativă a scriitorilor sătmăreni, care devine ”pe an ce trece o tradiţie tot mai articulată”. El a mai subliniat evoluţia acestor întâlniri care au evoluat de la un caracter local la unul naţional, pentru ca în prezent să capete o anvergură internaţională prin participarea unui grup de scriitori din Ucraina.

Alocuţiuni, prezentări de cărţi şi reviste

Evenimentul a fost moderat de Felician Pop, preşedintele Asociaţiei Scriitorilor de Nord-Vest, care a invitat să ia cuvântul, rând pe rând, scriitori şi poeţi sosiţi din Medgidia, Bucureşti, Arad, Cluj-Napoca, Alba Iulia, Târgu Mureş, Baia Mare, Dej, Bistriţa, Baia Mare, Sălaj, Satu Mare şi Ucraina. Fiecare în parte a prezentat reviste, edituri şi cărţi, contribuţiile lor în calitate de autori, coautori sau colaboratori.

Primul vorbitor a fost omul de cultură dr. Teodor Ardelean, director al Bibliotecii Judeţene Petre Dulfu Baia Mare. După o prezentare autobiografică, el a definit rolul întâlnirilor, cum a fost cea de faţă, ca ”ocazii de validare în care vedem ce fac semenii noştri”. În expozeul său, a prezentat sediul bibliotecii din Baia Mare, al cărui ctitor este, şi a a spus că la capitolul biblioteci suntem codaşi în Europa, Finlanda depăşindu-ne pe departe. ”Directorii de biblioteci de la noi sunt oameni care nu au nicio treabă cu cartea”, a constatat el, vădit dezamăgit. Teodor Ardelean a spus că Biblioteca Judeţeană editează revista de specialitate Bibliotheca Septentrionalis, care apare de două ori pe an, plus suplimentele. Împătimiţii epigramei au o revistă a lor – Spinul. O altă revistă se numeşte Familia Română, care se adresează românilor din străinătate şi îndeosebi aromânilor din Peninsula Balcanică. El s-a mai referit la biografismul la români, care este ”aproape uitat”, despre lipsa finanţării revistelor culturale, pentru care nu există nici măcar ”o raţie de întreţinere”. În schimb, a prezentat o carte de Gheorghe Pârja, cu editoriale despre Basarabia.

După redarea unui citat din Gorbaciov – ”Lumea se cunoaşte prin comparaţie” – Felician Pop i-a dat cuvântul lui George Călin din Bucureşti, ambasador cultural Convenţia O.N.U. Geneva, care a vorbit despre Asociaţia Societatea Culturală Apollon, cu ”mici activităţi şi sacrificii mari”. El a vorbit despre activităţile culturale din oraşul Urziceni, despre colecţia Ialomiţa – Centenar, în zece volume, în care sunt tratate personalităţi din judeţul Ialomiţa. În finalul discursului, a acordat medalii centenare pentru Maria Ţiproc, preşedinta Asociaţiei Basarabia şi Bucovina, Dana Criste, Loredana Ştirbu, Robert Laszlo şi Felician Pop.

Au urmat scriitorii din Bistriţa: Maria Blaga, Maria Magdolna Herinean şi Zorin Diaconescu. Ei au prezentat Monografia Palatului Culturii Bistriţa, monografia a o sută de poeţi, publicată în Istanbul, revista Conexiuni literare (în două variante – română şi engleză). Apoi au lansat întrebarea dacă se citeşte şi azi, răspunzând afirmativ cu dovada că vedem pe toată lumea cu aparatul în mână, citind. Concluzia: ”să mergem şi noi la aparat”.

Daniela Floroian Bart din Alba Iulia a prezentat revista Discobolul şi un volum cu scrisori ale scriitorilor.

Un expozeu de interes aparte a fost susţinut de scriitorul Nicolae Băciuţ, directorul Direcţiei de Cultură Târgu Mureş. El a spus că întrucât bugetul pentru cultură a instituţiei pe care o conduce este de ”zero lei, ne rămâne voluntariatul. Ceea ce facem excede fişa postului”. Cu toate acestea, el se consideră un ”împătimit al facerii de gazete”, trecând în revistă activitatea sa de la Echinocţiu şi Vatra. După ce Vatra şi-a încetat apariţia, ”deoarece s-a abătut de la programul său, nu am spus să moară şi capra vecinului, ci mi-am cumpărat capra mea”, astfel că a înfiinţat revista lunară Vatra Veche. De 10 ani, el face singur revista – este redactor, editor şi corector. Scriitorul a mai prezentat trei cărţi ale sale: Dialoguri cu Nicolae Steinhardt, Dialog cu Veronica Pavel Lerner – Oameni-repere-mărturii şi La taclale cu Dumnezeu.

În continuare, scriitorii ucraineni au vorbit despre viaţa literară din Transkarpatia, despre traducerile în şi din română în ucraineană.

A mai vorbit şi scriitorul George Terziu despre ”inspireasca sa editură” (cum a numit-o Felician Pop) şi despre revista Cervantes. El a declarat că nu-l interesează literatura feisbucistă (de la reţeaua Facebook).

A urmat apoi grupul de scriitori din Maramureş cu revistele lor: Măiastra, Polemici şi Vatra Chioreană.
Adriana Ungureanu din Bucureşti a pledat pentru o atitudine de respect între scriitori, ”nu e cazul să cultivăm animozităţi între noi, ci să ne unim împotriva imposturii”, în condiţiile în care ”unii scriu despre cultură, dar sunt inculţi”. Ea a prezentat şi experienţa sa de colaboratoare a revistei Cronograf.

A urmat binecunoscutul recitator Cornel Burcea, cu o baladă de Vasile Militaru, după care participanţii au audiat un şir de recitări din creaţia proprie a poeţilor sătmăreni Dana Criste şi Gheorghe Cormoş, a poetului medgidian Constantin Miu, precum şi un grupaj de epigrame pe teme inspirate din evenimentul în desfăşurare, de Ioan Tipu Sălăjanu.

În contrast cu poeţii, arădeanca Eugenia Crainic s-a declarat ”profund prozaică” deconspirând un plan al său de a scrie 36 de cărţi (deja a scris-o pe prima!).

Şirul prezentărilor de reviste, edituri şi cărţi a fost încheiat de Radu Zăgrean din Dej, ”trimisul unei reviste care nu există, mai precis va fi”, întrucât se află în stadiu de proiect, urmând să aibă colaboratori din Italia. Este vorba de viitoarea revistă Astra Dejeană.

Tot vineri, de la ora 18, în Salonul Alb al restaurantului Mioriţa, a avut loc dezbaterea literară intitulată „Autorul şi opera. Contaminarea biografică”.

FOTO: Vasile Conioşi-Mesteşanu