20.07.2018 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Ciprian Crăciun, Emil Şuhani, Radu Creţu. Titlul emisiunii: Şedinţă de guvern cu protestatarii la gard. (reluare) 01.30 Natura ne cheamă, cu Ioana Zaharia. 02.40 Cultură, Hajduszoboszlo vacante de vis. 03.00 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu 04.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Adrian Pristopan. 05.30 Info Studio cu Laczko Eva. Titlul emisiuni: Casa zâmbetelor-oază de bucurie. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea: Simona Niste. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea: Ilyes Ilona. 08.00 Audienţe în direct cu Ioan Aniţaş, invitat: Adrian Cozma. Titlul emisiuni: Creşterea cailor de rasa şi relaxarea. (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea: Simona Niste. 09.30 Sănătate frumuseţe stil, cu Ioana Vladimirescu, invitat: . 10.30 Religie, cu Laczko Eva, invitaţi: Barta Barnabas, Gordan Dalma, Gsiszar Lorant. Titlul emisiunii: La Satu Mare se organizează Întâlnirea Naţională a Tineretului Catolic. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Ciprian Crăciun, Emil Şuhani, Radu Creţu. Titlul emisiunii: Şedinţă de guvern cu protestatarii la gard. (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Iuliu Cadar. Titlul emisiuni: Iuliu Cadar-raport la 3650 de zile. 14.35 Teleshopping 15.00 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Adrian Pristopan. 16.00 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu 17.30 Educaţie ecologică, cu Cristina Bursuc, invitat: Alina Perşa. Titlul emisiunii: Asociaţia ACT4U, implicată în diverse activităţi ecologice. 18.00 Sănătate,cu Mihaela Ghiţă, invitat: Cătălin Cismaş. Titlul emisiuni: Cum controlăm furia? 18.30 Şedinţă de Consiliu 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct, cu Mihai Sălceanu, invitat: Constantin Demian, Daniela Silaghi. Titlul emisiunii: Care sunt cele mai mari probleme ale adolescenţilor?(reluare) 23.00 Şedinţă de Consiliu

Zile din ce în ce mai pline de evenimente

Scris de Dumitru Păcuraru, 06 ianuarie 2018 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

După câteva zile de refacere a forţelor, politica îşi recâştigă teritoriile aparent pierdute. Primele instituţii care ies la rampă, Guvernul şi CSM. Imediat după Anul Nou, unul dintre miniştri şi-a dat demisia. Ocazie pentru PSD de a discuta despre o posibilă restructurare a guvernului.

Actualul guvern are 24 de miniştri. Foarte mulţi în comparaţie cu alte ţări. Reducerea ministerelor la 16 sau 18 ar fi un semnal bun pentru un partid care s-a remarcat prin foarte multe măsuri populiste, dar şi printr-o încurajare a birocraţiei. Se înţelege că într-o coaliţie este nevoie de multe funcţii pentru a mulţumi pe cât mai mulţi. Stabilitatea politică se menţine printr-o cât mai generoasă împărţire de funcţii. Instabilitatea apare atunci când creşte numărul nemulţumiţilor. Actualul guvern se remarcă şi prin numărul foarte mare de secretari şi subsecretari de stat. Despre directori generali, şefi de direcţii, şefi de agenţii, membri în comisii şi comitete, în consilii de administraţie nici nu se poate vorbi. Este vorba de sute, poate mii de persoane. Aceste rotiţe fac legătura dintre funcţionarii de rând şi vârful puterii. Cetăţenii de rând nu intră în această horă dementă a birocraţiei. Ei sunt doar victime, contribuabili muţi, masă amorfă transformată în votanţi odată la patru ani.

Reducerea ministrelor ar fi un semnal, care nu ar reduce cu nimic nici birocraţia, nici taxele şi impozitele împovărătoare.

Prin aceste taxe, impozite şi fel de fel de plăţi practic salariatul de rând plăteşte către stat 70-80% din munca lui. Cu sau fără 6 sau 8 miniştri nu se face primăvară în stufoasa birocraţie românească.

Alt eveniment importat este legat de persoana preşedintelui. Klaus Iohannnis nu a căutat să-şi ascundă orientarea politică. S-a remarcat nu doar ca un critic al PSD-ALDE, ci ca un adevărat adversar politic. Nu miră pe nimeni că şi în dezbaterea pe legile justiţiei s-a situat pe altă poziţie decât majoritatea PSD-ALDE. Acuzat că îşi bazează puterea şi influenţa pe instituţiile de forţă, SRI, Parchetul General, DNA, preşedintele nu poate demonstra contrariul atâta vreme cât cere să se menţină vechile articole de lege prin care are atribuţia de a numi procurorul general, şeful DNA, directorul SRI. 

Garantul independenţei justiţiei este CSM. Se înţelege miza uriaşă privind alegerea preşedintelui acestui important mecanism democratic. Şedinţa de ieri i-a pus faţă în faţă pe preşedintele Iohannis şi pe ministrul Toader. Cine câştigă şefia CSM câştigă mai mult decât o redută în lupta dintre puterile statului, în confruntarea continuă dintre parlament, guvern şi preşedinţie, dintre putere şi opoziţie. CSM este un organism independent, dar toată lumea are opţiuni politice şi se comportă în consecinţă, luând decizii subiective în funcţie de simpatiile politice. Toţi sunt oameni, indiferent de statutul profesional.

În spatele unor declaraţii principiale se află interese politice. La şedinţa CSM preşedintele Iohannis nu avea cum să nu-şi exprime punctele de vedere cunoscute. Nu avea cum să aplaude majoritatea parlamentară. Ministrul Toader nu putea renunţa la poziţia sa exprimată public de câteva luni de zile.

Până la urmă conducerea CSM a fost aleasă de grupul care a întrunit mai multe voturi. Ca în parlament. Democraţia înseamnă aritmetică. La fel se va proceda şi în cazul restructurării guvernului. Va decide grupul care va întruni mai multe voturi. Dincolo de acest principiu elementar sunt dezbaterile înfocate, certurile fără sfârşit.

Abonează-te acum Online!