Asculta acest articolDe parcă s-ar apropia alegerile, toată lumea se agită. Președintele Klaus Iohannis s-a deplasat la Bruxelles pentru a discuta, printre altele, despre controversatele legi ale Justiției. Călin Popescu Tăriceanu a prezentat decalogul ALDE. Guvernul a renunțat la serviciile SPP. Pe motiv că se simțeau spionați. Liviu Dragnea a cerut să fie audiat la comisia de control a SRI.
Lucrurile se mișcă într-un ritm mai alert. Anul viitor România va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene.
Coincide cu campania pentru alegerile prezidențiale. La această întâlnire s-a remarcat o schimbare de ton. Klaus Iohannis a insistat mai puțin decât s-ar fi așteptat susținătorii lui din țară despre legile Justiției. Președintele a promis că se va implica total pentru ca, într-un final, legile Justiției “să iasă așa cum trebuie”.
Este pentru prima oară când președintele, aflat în străinătate, nu critică România, sau, mai precis, guvernul și majoritatea parlamentară. Atmosfera pozitivă, probabil prima fără avertismente, pare să deschidă o nouă pagină în relația UE-România.
Klaus Iohannis, în sfârșit, a ajuns să declare că problemele României se rezolvă în România. Președintele vine întrucâtva în întâmpinarea opiniilor exprimate de opozanții lui. Până acum i s-a reproșat constant că exportă scandalurile din țară. De data aceasta lucrurile au stat altfel. Dar cu un mic efort se poate trage, totuși, concluzia că președintele CE amenință România.
Cu greu vor putea fi extrase pasaje din declarațiile lui Klaus Iohannis și ale președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker care să ateste un atac dur, un avertisment adresat României. Legile Justiției par să fie trecute în plan secund la această întâlnire.
Cu toate acestea, președintele Comisiei Europene nu a dat o dată precisă a primirii României în Schengen. Suntem ținuți încă la ușă.
În țară situația rămâne aceeași. În timp ce PNL insistă pe legile Justiției și cere sprijin în stradă, adversarul direct face primii pași spre un program electoral propriu. Este o platformă liberală în cel mai pur sens. Prezentarea lui, din poziția de partid aflat la guvernare, ar trebui să îngrijoreze PNL. Ludovic Orban ar fi trebuit să prezinte un astfel de program, bazat pe intervenția minimă a statului în economie, pe susținerea capitalului autohton, pe limitarea impozitelor și taxelor etc.
Slabul ecou pe care l-a avut Cartea Neagră a Guvernării prezentată de PNL s-a datorat și faptului că nu a fost oferită o alternativă. Dacă PNL va continua să se concentreze pe o singură problematică, pe îmbinarea independenței Justiției cu corupția, opoziția riscă să rămână într-o nișă din ce în ce mai mică. Pe măsură ce lucrurile se vor așeza în domeniul juridic PNL va rămâne fără obiectul muncii. Președintele Klaus Iohannis a promis la Bruxelles că se va implica total pentru ca lucrurile să intre în normalitate. Până la urmă va avea succes, și legile nu vor ieși din matca lor constituțională, oricât de mult și-ar dori cineva.
La orizont se ivește însă un nou scandal. A intrat în atenția opiniei publice o nouă instituție, SPP, acuzată că este puternic implicată politic. Se va forma o nouă comisie de anchetă parlamentară care cine știe ce va scoate la iveală.
