00.00 Agenda publică (dezbatere electorală), cu Stela Cădar, invitaţi: Ciprian Ardelean, Florin Iura, Mircea Ciocan. Titlul emisiunii: Candidatul PSD la prezidenţiale, stabilit duminică, după alegeri. (reluare) 02.00 Ne Cheamă Natura 03.00 În Slujba Comunităţi cu Mihai Sălceanu, invitat: Daniela Bălu. Titlul emisiuni: Daniela Bălu– raport la 7575 de zile. 04.00 Panoramic sportiv, cu Constantin Demian, invitat: Szilagyi Ştefan. Titlul emisiunii: Fotbalul judeţean îşi decide în curând campioana sezonului 2018-2019. 05.00 Festival concurs - Samus Guit Art la Poesis 06.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 06.30 Ştiri 07.00 Agenda publică (dezbatere electorală), cu Stela Cădar, invitaţi: Ciprian Ardelean, Florin Iura, Mircea Ciocan. Titlul emisiunii: Candidatul PSD la prezidenţiale, stabilit duminică, după alegeri. (reluare) 09.00 Promovare Electorală, cu Mihai Sălceanu, invitat: Mariana Sălăgean. Titlul emisiuni: Echipele PSD de campanie primite cu braţele deschise în judeţ.(reluare) 10.00 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Iulian Budău. Titlul emisiunii: Realitatea şi provocările familiilor. 11.15 Teleshopping 11.30 Ştiri 12.00 Agenda publică (dezbatere electorală), cu Stela Cădar, invitaţi: Ciprian Ardelean, Florin Iura, Mircea Ciocan. Titlul emisiunii: Candidatul PSD la prezidenţiale, stabilit duminică, după alegeri. (reluare) 14.00 Cultură 14.15 Teleshopping 14.30 Promovare Electorală, Ludovic Orban a găsit la Satu Mare o organizaţie PNL puternică. (reluare) 15.30 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Marius Cionca. Titlul emisiunii: Pădurea şi fauna pe care o adăposteşte. 16.20 În Slujba Comunităţi cu Mihai Sălceanu, invitat: Daniela Bălu. Titlul emisiuni: Daniela Bălu– raport la 7575 de zile. 17.10 Zone Folclorice, cu Ioana Vladimirescu 18.00 Cultură – Performanţe istorice pentru învătământul sătmărean. 18.30 Promovare Electorală, cu Mihai Sălceanu (direct) 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar (direct) 22.00 Ştiri 22.30 Promovare Electorală, cu Mihai Sălceanu (reluare) 23.30 Reportaj la Sâmbra Oilor 22.05.2019

Zeci de mii de persoane au participat, în Capitală, la Noaptea Muzeelor

Scris de Vasile Andreica, 22 mai 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Zeci de mii de persoane au participat, sâmbătă, la „Noaptea Muzeelor” în Bucureşti, eveniment de succes desfăşurat la nivel internaţional şi aflat anul acesta la a 13-a ediţie.

În ciuda ploii, oamenii s-au aşezat răbdători la cozi cu mult înaintea deschiderii programului şi s-au aflat în curţile muzeelor până duminică dimineaţa, atraşi de un număr record de evenimente culturale, de la vizite ghidate, expoziţii temporare, lansări de carte sau mese rotunde, la spectacole de teatru sau concerte, propuse de cele 54 de muzee şi organizaţii culturale deschise în Capitală.

* La Muzeul Naţional de Geologie vizitatorii, majoritatea tineri sau familii cu copii — au fost aşteptaţi la „Noaptea Dinozaurilor — Noapte Magică”, replicile bătrânilor „balauri” şi un craniu de cuarţ, de peste 30 de kilograme, unicul de acest gen din Europa constituind tot atâtea subiecte de selfie.

„Sunt două ‘vedete’, două puncte special amenajate pentru Noaptea Muzeelor, respectiv această expoziţie — „Lumea cuarţului”, cu cristale şi cu eşantioane foarte spectaculoase de cuarţ. Faptul că aici sunt doar 13 geode şi cristale de cuarţ are o semnificaţie aparte pentru că se împlinesc 13 ani de ‘Noaptea Muzeelor’. Restul, care au talii mult mai mari — avem chiar şi o geodă de peste 2 tone — sunt în exterior”, a declarat pentru AGERPRES, directorul general al instituţiei Ştefan Marincea.

El a amintit alte puncte de atracţie precum ” ‘Sala Colecţiunilor’ — sala florilor de mină, care cuprinde eşantioane de o valoare estetică deosebită, expuse permanent şi Sala de florescenţă, de la demisol, în care sunt prezentate o serie de minerale, care, în lumină naturală au un aspect tern, dar expuse la ultraviolete capătă culori de fluorescenţă deosebit de atractive”.

Potrivit lui Marincea, „Grădina Dinozaurilor”, o expoziţie tematică care cuprinde replici, în mărime naturală, ale unor dinozauri care au trăit acum sute de milioane de ani, realizate după ultimele descoperiri paleontologice, dar şi expoziţia de la etajul I al muzeului, care prezintă reconstituiri de dinozaurieni după fosilele care s-au găsit în Europa şi America de Nord au constituit alte puncte de interes, mai ales pentru copii.

Directorul Muzeului Naţional de Geologie a apreciat că, bazându-se pe statisticile anilor trecuţi, circa 15.000 şi 20.000 de vizitatori vor trece pragul instituţiei.

* Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” şi-a invitat oaspeţii la un eveniment complex denumit „Urme în timp”. Manifestările au început încă de sâmbătă de la ora 16,30, cu lansarea traducerii cărţii „Originea speciilor”, de Charles Darwin, şi a continuat, de la ora 17,00, cu vernisajul expoziţiei temporare „Urme în timp”. De la ora 18,00, în diferite spaţii ale muzeului, au avut loc o masă rotundă pe tema teoriei lui Darwin despre evoluţia speciilor şi impactul ei asupra societăţii, vizitarea gratuită a expoziţiei permanente a Muzeului şi proiecţii de filme documentare oferite de Digi Animal World.

Directorul general al instituţiei, Luis Ovidiu Popa, a declarat, pentru AGERPRES, că, până la ora 21,00, 6.500 de persoane vizitaseră muzeul.

„În funcţie de vreme, ne aşteptăm să fim în acelaşi fel ca în anii trecuţi, cam 12.000 de vizitatori. Avem, exact ca de obicei, toate categoriile de public: părinţi cu copii, inclusiv cu copii în cărucior. Dacă va fi nevoie vom prelungi programul, peste ora 01,00, pentru ca toată lumea care doreşte să poată să ne viziteze”, a mai spus Popa.

* La Muzeul Naţional al Ţăranului Român, la puţin timp de la închidere, prelungită până la ora 23,00, directorul general al instituţiei Lilla Pasima a estimat că în jur de 3.500 de vizitatori au vizitat expoziţiile temporare ale MŢR.

Aici au putut fi vizitate expoziţiile „Muzeul (in)vizibil #2 — Număr de inventar 111”, în Sala Foaier; „Ţinutul Buzăului. Privelişti, rosturi, poveşti”, în Sala Tancred Bănăţeanu, şi „În fire” a artistei Victoria Zidaru, la Sala Acvariu.

Totodată, Fanfara Zece Prăjini a concertat în curtea muzeului.

„Este unul dintre grupurile care există în satul Zece Prăjini, pentru că sunt mai multe. Cinci muzicanţi cărora le-am adresat invitaţia de a reveni la noi şi de a reînnoda nişte seri foarte frumoase ale anilor ’90 până în 2.000, readucând în atenţia publicului muzica de taraf, muzica lăutărească cu horele de Moldova şi bineînţeles foarte, foarte multă simţire ţărănească”, a declarat, pentru AGERPRES, Pasima.

Ea a apreciat că, faţă de anii precedenţi, publicul vizitator a avut „puţin alt background”.

„Noi acum am închis. Am ţinut puţin peste program. Noi avem între 3.100 şi 3.400 de vizitatori. (…) Faţă de anul trecut, noi spunem că — şi am discutat cu colegele mele de la PR, care au coordonat acţiunea — am văzut un plus în structura publicului. Ele au considerat că au venit, totuşi, o serie de vizitatori care aveau puţin alt background, cu pregătire şi cu interes. Sigur că, pe lângă aceştia, a fost prezent publicul uzual, care vine de obicei pentru că intrarea este liberă. Şi nu au mai fost îmbulzelile din anii trecuţi, în care, practic, să ai sentimentul că este un flux necontrolat, în care lumea vine doar ca să plece. Deci, dacă facem un bilanţ, a fost foarte bine”, a mai spus directorul MNŢR.

* Casa Filipescu — Cesianu a avut un program variat, de la expoziţia permanentă — „Muzeul Vârstelor”, primul proiect expoziţional al unui muzeu cu profil de antropologie urbană din România, inaugurat în decembrie 2016, până la concerte de muzică clasică sau jazz, recitaluri de muzică şi poezie, ori apariţii ale unor statui vivante închipuite de actorii Teatrului Masca.

„Anul trecut au fost cam 5.000 de vizitatori. Ne aşteptăm la tot atâţia sau chiar mai mulţi, având în vedere că avem şi concert jazz în grădină şi Teatrul Masca cu statuile vivante”, a declarat, pentru AGERPRES, reprezentanta instituţiei, Lorena Caldeş.

* La Muzeul Naţional „George Enescu”, insomniacii au putut vizita Palatul Cantacuzino pe acorduri de muzică clasică, jazz şi muzică rock, punctul de atracţie al „Nopţii” constituindu-l un recital susţinut de tânărul violonist Sabin Penea, pe una din viorile preferate ale părintelui „Poemei Române”, create de lutierul francez, Paul Kaul.

„Publicul este eterogen, ca la fiecare ediţie a ‘Nopţii Muzeelor’. Vine toată lumea, de toate vârstele, copii, tineri, adulţi, şi oameni mai în vârstă, ceea ce nu poate decât să ne bucure, pentru că, pornind de la acest public divers, încercăm şi noi să ne adaptăm de la an la an programul în aşa fel încât să nu ne repetăm şi să aducem de fiecare dată ceva nou”, a declarat, pentru AGERPRES, directorul general al muzeului, Cristina Andrei.

Ea a dezvăluit faptul că, în debutul evenimentului, elevi ai liceelor de muzică din Bucureşti au cântat în fiecare din sălile Palatului Cantacuzino, pe pianele aflate în expoziţie.

„Am încercat să creăm un flux muzical, astfel încât, pe măsură ce se vizitează, oamenii să fie întâmpinaţi de muzică live. De ce nu? Asta spre deosebire de alţi ani, când prezentam muzică înregistrată. (…) Acum voiam să vorbesc de vioară, pentru că urmează Sabin Penea, un tânăr violonist de talentat şi carismatic care va interpreta un program atractiv pe una din viorile lui George Enescu, aflată în patrimoniul muzeului. (…) E o vioară creată special pentru mâna lui Enescu. Avea o mână mai mare şi simţea nevoia să cânte la un instrument pe măsură”, a spus Cristina Andrei.

Aceasta a estimat că, până la închiderea muzeului, circa 8.000 de vizitatori ar putea să viziteze Casa cu Lei.

Pentru ediţia 2017 a „Nopţii Muzeelor”, şi alte instituţii muzeale au prognozat numere record de vizitatori: aproximativ 8.000 — Muzeul Naţional de Artă al României; 2.000 — Muzeul Naţional Cotroceni; 4.000 — Muzeul Naţional de Istorie a României.

Iniţiată de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa şi patronată în prezent de Consiliul Europei, de UNESCO şi de Consiliul Internaţional al Muzeelor, Noaptea Muzeelor este un eveniment de succes european desfăşurat la nivel internaţional şi aflat anul acesta la a 13-a ediţie.

Mii de muzee şi instituţii culturale din 30 de ţări europene îşi aprind luminile şi îşi deschid porţile în aceeaşi noapte. Milioane de europeni sărbătoresc cultura ieşind pe străzi, însoţiţi de prieteni şi familii. Anul acesta, evenimentul a fost sărbătorit de peste 3.000 de muzee din toată Europa.

În România, „Noaptea Muzeelor” este organizată de către Reţeaua Naţională a Muzeelor, membră în conducerea celei mai mari reţele pan-europene a muzeelor — Network of European Museum Organisations.

Abonează-te acum Online!
Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.