Asculta acest articolCe înseamnă “votul încrucişat” şi mai ales care este rostul său? Premierul Dacian Cioloş a readus în discuţie această formulă de vot. La fiecare rând de alegeri, cetăţeanul primeşte mai multe liste electorale. În cazul alegerilor locale, votează primarul, consilierul local şi consilierul judeţean. La alegerile parlamentare, pe o listă votează candidatul pentru Senat, pe alta pentru Camera Deputaţilor.
Rostul unui vot încrucişat ar fi de a crea un echilibru. Un primar care are o majoritate zdrobitoare în consiliul local riscă să se transforme într-un zbir, într-un om încrezut. Dacă în consiliul local există o opoziţie semnificativă, îl mai trag de mânecă, îl mai ţin în frâu pentru a nu se transforma într-un dictator local.
Votul la parlamentare are, de asemenea, un rol de echilibru. Dacă un cetăţean votează un partid la Senat şi altul la Camera Deputaţilor, şansa de a nimeri măcar un candidat bun este mai mare. Pe de altă parte, dacă un partid are majoritatea într-o cameră, dar nu o are în alta, se pot stopa abuzurile. O lege proastă într-o cameră poate fi oprită în cealaltă. Votul “încrucişat” face posibil acest control reciproc.
Premierul Cioloş s-a referit la PNL şi USR. Va vota, din câte a s-a înţeles, la una din camere pentru candidatul liberal, iar la alta pentru candidatul celui mai recent partid politic. Înfiinţat după alegerile locale, în urma succesului din Bucureşti, USR ar putea deveni un partid pentru viitor. Nu s-a văzut prea multe semne, din lipsă de fonduri USR nu şi-a putut face cunoscut programul. Dar merită să i se dea o şansă.
Pentru PNL, evident votează, pentru că este principala forţă politică de dreapta. Place sau nu place, o economie poate deveni puternică numai dacă se aplică soluţii de dreapta.
PNL, dacă va reuşi să facă o majoritate, are o şansă istorică de a trasa viitorul României. Şi ne referim aici la Unirea din 1918 făcută de bătrânii liberali, în colaborare cu ardelenii. Nu întâmplător Dacian Ciloş şi-a denumit Platforma România- 100. S-a născut în acelaşi judeţ cu Iuliu Maniu, Gheorghe Popp de Băseşti, Simion Bărnuţiu, dar şi Corneliu Coposu.
“Originea” sănătoasă, din punct de vedere istoric şi cultural îl recomandă pentru şefia guvernului care va sărbători 100 de ani de la Marea Unire. Nu a făcut mare caz de această moştenire. Onestitaea şi modestia, uneori nu este prea benefică electoral. Dar Dacian Cioloş este un om serios, poate prea serios pentru politica dâmboviţeană.
Votul încrucişat se întâlneşte deseori şi în cazul votului pentru primari. Mai mulţi candidaţi UDMR au ajuns primari cu voturile românilor, este şi cazul fostului primar de Satu Mare, Iuliu Ilyes, şi se pare că actualul primar Kereskenyi a primit voturi din partea românilor.
La Târgu Mureş, de exemplu, un român a devenit primar cu voturile maghiarilor. Mai rar se întâmplă în cazul alegerilor parlamentare.
Din cauza antagonizării populaţiei, în urma unor campanii electorale dure, murdare, alegătorii se împart în tabere războinice.
În primul rând se face împărţirea pe etnii, români şi unguri. Apoi se împart pe stânga/dreapta. A treia împărţire se face în funcţie de cine promite mai mult. A patra de cine înjură mai tare. A cincea în funcţie de cât de simpatici sau antipatici sunt liderii partidelor. A şaptea cântărind candidaţii, după impresiile pe care le lasă în urma unor înâlniri directe sau de la televizor.
Oricum alegătorii fac o triere subietivă. Se votează cu inima, nu cu mintea. Dacă şi acestea s-ar încrucişa, cu siguranţă am avea un parlament mai bun, care la rândul său ar genera un guvern mai bun.
