Image 1
Image 2

Victorii și înfrângeri simbolice

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Odată trecut testul europarlamentarelor, despărțindu-se destul de clar învingătorii de învinși, opoziția a considerat că trebuie să bată fierul cât e cald și a încercat să mai obțină încă o victorie. Parlamentul funcționând după alte reguli decât alegerile, moțiunea de cenzură nu a trecut. PSD și ALDE își conservă majoritatea în parlament. Niciun parlamentar din cele două partide nu s-a lăsat ademenit, ceea ce înseamnă că vremea racolărilor a trecut.

ALDE, cu toate că nu a trecut pragul electoral la alegerile din 26 mai, ține flamura sus. Călin Popescu Tăriceanu încă mai vorbește despre o posibilă candidatură la prezidențiale și nici nu-i trece prin gând că partidul lui nu va trece pragul la locale.

PSD, după eliminarea lui Dragnea, își repară orgoliul rănit după înfrângerea din 26 mai și se pregătește de congres. Viorica Dăncilă pune stăpânire pe partid, demonstrând că în orice situație funcția de prim ministru plasează persoana în cauză într-o poziție privilegiată.

După căderea moțiunii, șansele ei să fie aleasă președinte al PSD au crescut semnificativ. De fapt, înfrângerea de la europarlamentare a trecut în palmaresul lui Liviu Dragnea, iar victoria de la moțiune i se atribuie premierului Dăncilă.

Înfrângerile, ca și victoriile, sunt contabilizate politic și se transformă cu timpul fie în capital electoral, fie în balast. În cazul USR-PLUS, în parte și în cazul PNL, rezultatele de la alegerile pentru Parlamentul European devin rampe de lansare pentru viitoarele alegeri. USR-PLUS poate spera pe bună dreptate că în situația în care își va desemna candidat prezidențial propriu acesta se poate califica pentru turul doi, fie depășind candidatul PNL, fie trecând în fața candidatului PSD. Soluția inedită ar fi confruntarea în finală a doi candidați ai dreptei. Klaus Iohannis față-n față cu Dan Barna sau Dacian Cioloș ar oferi o spectaculoasă luptă între doi politicieni care au același program. Nici unul, nici altul nu se pot acuza că nu sunt europeni, că nu respectă statul de drept și independența justiției, teme în jurul cărora cele trei partide de dreapta și-au construit capitalul electoral.

Dar după opinia unor lideri ai Alianței 2020 USR-PLUS nu prezidențialele sunt testul suprem, ci alegerile locale. Socoteala este simplă. Pentru alegerile primarilor și președinților de consilii județene, adunând voturile obținute la europarlamentare, o alianță electorală PNL-USR-PLUS poate câștiga majoritatea primăriilor și consiliilor județene. Tot în același coș pot fi socotite la alegerea primarilor și președinților de CJ dintr-un singur tur și alte partide mai mici, PMP, dar și Pro România.

În această cheie văd liderii USR-PLUS alegerile locale de anul viitor. Condiția este să nu se certe cu PNL din cauza alegerilor prezidențiale.

Tot alegerile prezidențiale ar putea sparge prietenia dintre ALDE și PSD. Dacă PSD va avea candidat propriu, altul decât Tăriceanu, se înțelege că ALDE va fi obligat să se înscrie în cursa prezidențială pentru a-și repara pierderile de la europarlamentare. Un scor mai mare decât pragul electoral obținut de Tăriceanu ar califica partidul pentru alegerile locale de anul viitor.

Practic, începând de la europarlamentare, de la victoriile simbolice din parlament, culminând cu rezultatele de la prezidențiale obținute de fiecare partid, sunt veritabile poziții strategice pentru alegerile locale și apoi parlamentare din anul 2020.