Asculta acest articolPe un val uriaș de antipatie, se poate spune la nivel global, Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din Statele Unite. Protestele nu încetează nici în ziua transferului de putere, pașnic, de la fostul președinte spre președintele ales. Criticile la adresa miliardarului american nu au început în momentul înscrierii în cursa pentru desemnarea candidatului republican la președinție.
Acuzat de cea mai mare crimă împotriva sistemului american, evaziunea fiscală, era demult un personaj controversat. Societatea americană era speriată și de declarațiile sale radicale despre imigranți, despre drepturile civile, despre mexicani etc.
Practic, la campania anti-Trump a participat întreaga lume. Nici acuzațiile că este un apropiat al lui Vladimir Putin, că are afaceri în Rusia, că va slăbi NATO și se va îndepărta de aliații europeni nu i-au împiedicat pe americani să-l voteze. Dată câștigătoare până în ultimul moment, Hillary Clinton a pierdut alegerile în fața controversatului Trump.
Prin urmare, din 20 ianuarie lumea a intrat în era Trump. O lume curioasă, dar și speriată, așteaptă să vadă ce se va întâmpla. Printre curioși se află și românii. Încă înainte de intrarea în NATO, ne-am lăudat cu parteneriatul militar româno-american.
Am devenit, cel puțin așa spunem noi, un partener de încredere al SUA în zona Mării Negre, la marginea Uniunii Europene, la un pas de Rusia. Cu toate sarcinile militare asumate, în ciuda scutului anti-rachetă de la Deveselu, din punct de vedere economic relațiile dintre cele două țări nu sunt deloc mulțumitoare.
SUA se plasează pe locul 11 la investiții, iar schimbul comercial se ridică abia la trei miliarde de dolari. Nesemnificativ pentru speranțele și încrederea pe care o investesc românii în Statele Unite. Ceva trebuie să se schimbe. În bine sau în rău. În sensul că, dacă nu se decid să investească mai mult în România, să ne dea mai puține sfaturi prin intermediul ambasadorilor, iar țara noastră să-și îndrepte atenția spre alte piețe, spre alte economii puternice.
Prezența președintelui Camerei Deputaților și a primului ministru la ceremonia de învestire a lui Donald Trump în funcția de președinte poate fi un semnal bun. Liviu Dragnea și Sorin Grindeanu au fost prezenți și la o întâlnire informală cu președintele ales.
Să-l vezi pe Liviu Dragnea la cină cu Donald Trump, nu este un lucru ce poate fi trecut cu vederea. Mai ales dacă este pus în relație cu refuzul lui Klaus Iohannis de a-l invita la ceremonia oficială de Ziua Națională. Este ca în povestirea cu Moș Ion Roată, care pălmuit de un boier, este sărutat pe obrazul pălmuit de domnitorul Cuza.
Uneori, politica se face înțeleasă și prin gesturi simbolice. Prezența celor doi demnitari români în cercul lui Donald Trump într-o zi atât de încărcată poate fi un semnal pozitiv că suntem primiți, mai precis putem fi primiți, la masa celor puternici.
Nu știm dacă lumea se va schimba odată intrată în era Trump. Nu știm dacă noua politică americană va avea o influență puternică asupra României. Dar depinde numai de noi, de politicienii noștri, să profităm de noua situație.
Când Klaus Iohannis a devenit președinte, fiind de origine germană, lumea credea că va sta în mod familiar la aceeași masă cu Angela Merkel. România nu are o relație privilegiată cu Germania.
Rațiunile de stat nu sunt supuse sentimentelor. Cu excepția României, nici politica nu se face cu sentimentalisme, ci cu rațiune, cu pragmatism, cu programe în care trebuie să primeze calculul economic, rece, nepopulist.
