08.12.2018 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Vasile Ciocan, Adelin Ghiarfaş . Titlul emisiuni: Criză politică. 01.30 Lansare de Carte la Poesis - Ioan Lenciu,omagiu la 90 de ani. 02.45 Cultură - Zilele Culturale Poesis 04.20 Cultură 05.30 În Slujba Comunităţii cu Mihai Sălceanu, invitat: Vasile Rus. Titlul emisiuni: Vasile Rus – raport la 93 de ani. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Audienţe în direct (reluare) 09.00 La Psiholog cu Mihaela Ghiţă, invitaţi: Delia Danea, Felicia Hrihorişan. Titlul emisiuni: Descoperă drumul spre tine. 10.0 0 Spiriduş Ghiduş 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Vasile Ciocan, Adelin Ghiarfaş . Titlul emisiuni: Criză politică. 13.00 Ştiri 13.30 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Vasile Fernea. Titlul emisiuni: Incidente mai puţin cunoscute ale începutului de an 1990 în judeţ. 14.15 Teleshopping 14.30 În Slujba Comunităţii cu Mihai Sălceanu, invitat: Vasile Rus. Titlul emisiuni: Vasile Rus – raport la 93 de ani. 15.45 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu. 17.30 Religie, cu Laczko Eva, invitaţi: Racz Ervin, Kaszaniczki Csongor. Titlul emisiunii: La Ardud au început Adventul cu preot nou. 17.00 Cultură , Un omagiu al dascălilor sătmăreni pentru marea unire. 19.00 Info Studio cu Laczko Eva, invitaţi: Bertici Attila, Bertici norbert. Titlul emisiuni: „Hello Siberia” - Întoarcerea. 20.00 Viaţa la Ţară, cu Ioan Aniţaş 21.00 Iată omul cu Gabriel Ghişan, invitat: Vasile Coca. 22.00 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blăjan, invitaţi: Cristi Popa, Angelo Cocian . Titlul emisiunii: Începe vacanţa de iarnă pentru Tăşnad. 23.30 Şedinţă Consiliu Local Satu Mare 09.12.2018 00.50 Cultură – Samfest jazz 03.00 Sport- meci de fotbal 04.50 Cultură – 10x10 Născut în România 06.30 Gimnastica de dimineaţă. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă. 08.00 Audienţe în direct (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă. 09.30 Religie, cu Laczko Eva, invitaţi: Racz Ervin, Kaszaniczki Csongor. Titlul emisiunii: La Ardud au început Adventul cu preot nou. 10.30 Ipostaze de la Centenarul României 11.45 Teleshopping 12.00 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Laurenţiu Costin. Titlul emisiunii: Umblaţii ca fii ai luminii! 13.00 Info Studio cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Adrian Cozma, Vali Mada, Vasile Avram. Titlul emisiuni: Satu Mare – Alba Iulia, drumul spre Centenar. 14.00 Cultură , Un omagiu al dascălilor sătmăreni pentru marea unire. 14.40 Teleshopping 15.30 Info Studio cu Laczko Eva, invitaţi: Bertici Attila, Bertici norbert. Titlul emisiuni: „Hello Siberia” - Întoarcerea. 16.00 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Lidia Tămaş. Titlul emisiunii: Ce trebuie să ştim despre gripă? 17.00 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Vasile Fernea. Titlul emisiuni: Incidente mai puţin cunoscute ale începutului de an 1990 în judeţ. 18.00 Educaţie Ecologică cu Cristina Bursuc, invitat: Mark Nagy Janos. Titlul emisiunii: Activităţi de conservare în Ariile protejate râul Tur . 19.00 Ipostaze de la Centenarul României 20.00 Info Studio cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Adrian Cozma, Vali Mada, Vasile Avram. Titlul emisiuni: Satu Mare – Alba Iulia, drumul spre Centenar. 21.00 Concert dedicate Centenarului 22.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan, invitat: Vasile Coca. 10.12.2018 00.00 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu. 01.00 Cultură – 10x10 Născut în România 02.30 Sport-meci de fotbal 04.00 Cultură, Zilele Culturale Poesis. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Audienţe în direct (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 09.30 Religie, cu Laczko Eva, invitaţi: Racz Ervin, Kaszaniczki Csongor. Titlul emisiunii: La Ardud au început Adventul cu preot nou. 10.20 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Lidia Tămaş. Titlul emisiunii: Ce trebuie să ştim despre gripă? 11.00 Educaţie Ecologică cu Cristina Bursuc, invitat: Mark Nagy Janos. Titlul emisiunii: Activităţi de conservare în Ariile protejate râul Tur . 11.45 Teleshopping 12.00 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Laurenţiu Costin. Titlul emisiunii: Umblaţii ca fii ai luminii! 13.00 Info Studio cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Adrian Cozma, Vali Mada, Vasile Avram. Titlul emisiuni: Satu Mare – Alba Iulia, drumul spre Centenar. 14.00 Teleshopping 14.20 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Vasile Fernea. Titlul emisiuni: Incidente mai puţin cunoscute ale începutului de an 1990 în judeţ. 15.10 Cultură , Un omagiu al dascălilor sătmăreni pentru marea unire. 16.30 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu. 17.30 Ipostaze de la Centenarul României 18.30 Audienţe în direct 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Panoramic Sportiv 23.00 Audienţe în direct

Vicariatul Naţional Român Carei, un episod inedit pe drumul Unirii

Scris de Vasile Andreica, 03 martie 2018 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »
Arhidiaconul Romul Marchiş

Arhidiaconul Romul Marchiş

Acum două săptămâni publicam în această pagină povestea Comitetelor Naţionale Române, organe de putere politică ale românilor ardeleni constituite în vremurile tulburi dinainte de 1 Decembrie 1918. Acum vom arunca o privire asupra situaţiei bisericeşti, întrucât şi problemele religioase se constituiau pe atunci – şi încă o fac – în factori de putere.

Ne vom folosi din nou de volumul de sinteză “Sătmarul în anul Marii Uniri”, publicat de prof. univ. dr. Doru Radosav sub auspiciile Centrului Cultural “G.M. Zamfirescu”. În centrul acestui episod stă arhidiaconul greco-catolic Romul Marchiş, devenit vicar de Carei, a cărui soră, Otilia, a jucat un rol vital mai târziu în ascensiunea lui Constantin Brâncuşi în lumea artelor.

Un moment singular în contextul mişcării naţionale a românilor transilvăneni, prin implicaţiile sale şi prin locul pe care l-a ocupat în contextul acţiunilor organizatorice în toamna anului 1918 şi care denotă măsura exactă a modului în care românii sătmăreni au ştiut să răspundă marilor imperative ale zilei îl reprezintă înfiinţarea Vicariatului Naţional Român Carei. Avându-şi originea în tendinţele consecvent şi nedisimulat manifestate de românii sătmăreni de a nu se supune autorităţilor ecleziastice instituite în mod artificial de episcopia de Hajdudorog, Vicariatul Naţional Român din Carei reprezintă o formă confesională de autoorganizare, dar cu finalităţi politice şi naţionale explicite. El nu a fost însă un organism detaşat de celelalte forme organizatorice instituite, consiliile şi gărzile naţionale, ci unul integrat în formele cu caracter interimar până la refacerea unităţii ecleziastice a populaţiei româneşti rupte de episcopia de Hajdudorog de la episcopiile Oradea şi Gherla.

Ruptura de episcopia maghiară

Încă în data de 5 noiembrie 1918, Romul Marchiş prin adresa nr. 531/1918 atrăgea atenţia episcopului de Hajdudorog că “în urma uriaşelor prefaceri ce au avut loc în comunele româneşti anexate diecezei de Hajdudorog s-au pornit cu repeziciune agitaţii de proporţii catastrofale, periculoase, aşa încât s-au prezentat in corpore la mine preoţi din mai multe comune, arătând că în cazul folosirii şi pe mai departe a calendarului gregorian viaţa lor este periclitată, că deja şi până acuma au avut loc incidente…”. Romul Marchiş îi cerea episcopului să-l numească împuternicit episcopal pentru rezolvarea acestei deosebit de grave probleme, ceea ce şi primeşte prin adresa nr. 4356/1918 din 6 noiembrie.

Adunarea românilor din Satu Mare şi împrejurimi ţinută în 13 noiembrie 1918 reprezintă prima luare de poziţie oficială împotriva episcopiei de Hajdudorog a românilor sătmăreni, fapt ce se reflectă şi în punctul 3 al rezoluţiei adoptate: “Hotăreşte cu cea mai mare însufleţire că toate comunele eclesiastice, cari au fost smulse din dieceza Orăzii şi Gherlei contra voinţelor credincioşilor în mod ilegal şi brusc, să fie reîncorporate, iar la diecezele din trecut, opreşte preoţilor orice contact cu episcopul de Hajdudorog, respectiv declară de nevalabil denumirea preoţilor Paul Gorczy din Sătmar, Bela Alicsak din Curtuiuş şi Ioan Kozma din Petea în parohii româneşti, fiindcă respectivii preoţi nu sunt de origine română, şi îl încredinţează pe arhidiaconul Romul Marchiş din Carei să aducă toate acestea la cunoştinţa episcopului din Hajdudorog şi Nunciaturei din Viena şi episcopului din Oradea Mare şi Gherla şi îl concrede până la reîncorporare cu administrarea parohiilor rupte chiar cu iurisdicţiune.”

Această hotărâre deosebit de importantă era adusă la cunoştinţa episcopului de Hajdudorog de către Romul Marchiş la 16 noiembrie 1918. După ce a făcut o analiză a situaţiei politice noi care domnea în părţile sătmărene, îl informează că această “hotărâre a poporului a erupt cu aşa o forţă elementară, încât nu există nici o putere care să împiedice aplicarea sa”. Sfătuindu-l pe episcop să cedeze “în faţa voinţei poporului”, Romul Marchiş atrăgea atenţia că aceasta “nu poate fi înfrântă de nici o forţă“.

Exemplul adunării din Satu Mare a fost urmat de românii din Boghiş, care în adunarea generală din 19 noiembrie au hotărât “cu unanimitate ruperea de la dieceza de Hajdudorog”.

Înfiinţarea Vicariatului

Vicariatul Naţional Român este înfiinţat în urma adunării românilor din Carei şi împrejurimi din 18 noiembrie 1918. În fruntea acestui vicariat a fost ales Romul Marchiş, care în 23 noiembrie 1918, într-o circulară adresată poporului şi preoţilor de sub jurisdicţia sa, arăta că acest organism a fost creat în atmosfera caracteristică cadrului emulativ de eliberare naţională din toamna anului 1918, când: “Evenimentele mari în urma războiului mondial, care au zguduit toată lumea şi au adus libertate popoarelor, au făcut să-şi scuture şi poporul român cătuşele cu care a fost subjugat şi chiar în biserica sa. Stăpânirea străină prin suveranitatea poporului român a fost aruncată cu toată energia şi mândria din bisericile noastre româneşti, unde s-a vârât cu viclenie şi forţă“. Romul Marchiş îndemna preoţii să fie “adevăraţi apostoli neamului şi sfintelor mari idealuri româneşti”, cerându-le totodată să scoată din slujbă pomenirea regelui înlocuind-o cu “Consiliul Naţional Român Central”.

Hotărârea celor 46 de parohii româneşti de a se rupe de episcopia de Hajdudorog, şi a proclama “pe bază revoluţionară“ constituirea lor într-un vicariat naţional, noul vicar a adus-o la cunoştinţa nunţiului apostolic de la Viena (în 20 noiembrie 1918), guvernului maghiar, precum şi episcopului de Hajdudorog.

Adeziuni din tot Ardealul

Evenimentul constituirii Vicariatului Naţional Român din Carei a fost receptat cu promptitudine de opinia publică românească transilvăneană ca un eveniment cu semnificaţii deosebite, mai ales că acesta era rezultatul voinţei liber exprimate a românilor din această parte a ţării, fiind expresia fidelă a modului original în care ei au dat răspunsul privind împletirea dintre libertatea religioasă şi idealul naţional. Acest eveniment este reflectat atât în presa românească a vremii (“Unirea”, “Românul”), cât şi în luările de poziţie ale unor organizaţii politice româneşti. Astfel, Consiliul Naţional Român Central din Arad adresează la 21 noiembrie 1918 o telegramă de felicitare lui Romul Marchiş, în care se arată: “Salutăm paşii energici cu care s-a desfăcut de biserica străină“.

În perioada imediat următoare, fostele parohii româneşti încorporate în episcopia de Hajdudorog, situate într-o vastă arie geografică, şi-au exprimat deplina adeziune la Vicariatul Naţional Român. Astfel, românii din Sătmărel în adunarea generală extraordinară ţinută în 21 noiembrie 1918 au hotărât ca “la episcopul de Hajdudorog să se dea de ştire că, mai mult, nu suntem supuşii lui, şi că la orice întrebare a lui să nu i se răspundă din partea poporului, că nu mai avem legătură cu el”. Românii din Leta Mare (azi în Ungaria) în 28 noiembrie 1918 arătau: “Cu nespusă bucurie sufletească am primit circularul, al domniei voastre prin care ni s-au şters lacrimile amare de 6 ani, în taină aşa de multe ori vărsate pentru încorporarea vicleană la o dieceză străină.”

Românii din Văşad (jud. Bihor) în adunarea din 4 decembrie 1918 au hotărât unanim: “să se dezbine de dieceza de Hajdudorog, străină de neamul său, şi a se alia de parohiile române din Sătmar, dezbinate de Hajdudorog, sub vicariatul reverendissimei domniei voastre”.

Din adresa locuitorilor din Sătmărel din 6 decembrie 1918 rezultă că publicarea circularei de dezlipire de Hajdudorog se făcea în mod solemn, adunările sfârşindu-se cu “imnul naţional român”. În 10 decembrie 1918, locuitorii români din Pişcolt aderau la Vicariatul Naţional Român: “întru toate se conformă deciziunilor celor 2 adunări poporale ţinute în Sătmariu şi Careii Mari”. Într-o adresă semnată de 49 de persoane trimisă în 20 decembrie lui Romul Marchiş, se declara că “vicariatul român din Careii Mari constituit din bisericile adnexate cu forţa de episcopatul de la Hajdudorog îl recunoaştem cu jurisdicţiune şi de for interimal până la reîncorporarea asupra bisericii noastre…”

Deşi înainte de 1912, anul înfiinţării episcopiei de Hajdudorog, aparţinuseră de Arhidieceza Blajului, anumite parohii din estul Transilvaniei îşi exprimă adeziunea tot la Vicariatul Naţional Român din Carei. Aşa procedează românii din Ghimeş-Făget (din fostul comitat Ciuc) în 7 decembrie 1918. La fel cei din Voşlobeni (jud. Harghita) în 16 decembrie 1918. Românii din Târgu Mureş în adunarea ţinută în 11 decembrie 1918 după ce declară ruptă “toată legătura cu episcopia de Hajdudorog la care am fost încorporaţi cu forţa” îşi exprimă adeziunea la Vicariatul Naţional Român din Carei: “… ne alipim întru toate vicarului din Sătmar prea onoratul domn Romul Marchiş şi ne supunem întru toate guvernării domniei sale.”

Aria geografică vastă din care provin aceste parohii şi deopotrivă adeziunea lor promptă la Vicariatul Naţional Român din Carei nu face altceva decât să potenţeze importanţa acestei instituţii naţionale şi ecleziastice înfiinţate în părţile sătmărene, să definească mai exact rolul pe care l-a avut în contextul mişcării naţionale româneşti din preajma şi după Marea Unire.

Abonează-te acum Online!
  1. Careian a spus: 10 martie 2018, ora 12:40

    si cand te gandesti ca astazi, sora Protopopului Marchis, renumita scriitoare Otilia Marchis, este batjocorita de administratia careiana neromaneasca care in loc de numele ei foloseste o porecla batjocoritoare!

Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.