Veşti bune sau drumul de la "fake news" la "good news" | Informaţia Zilei

Veşti bune sau drumul de la “fake news” la “good news”

Scris de Dumitru Păcuraru, 16 mai 2020 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

În ultima perioadă tot mai multe ziare şi agenţii de ştiri din lumea întreagă au introdus o nouă secţiune numită „good news”. Se înţelege că este vorba despre ştiri despre victorii asupra coronavirusului. Secţiunea good news cuprinde ştiri despre persoane care s-au vindecat miraculos după ce au fost testate pozitiv, informaţii despre medicamente gata să intre pe piaţă, dar şi informaţii foarte optimiste de repornire a economiei.

Ceva mai puţine ştiri se regăsesc la secţiunea „good news” despre politică. Lumea se bucură că, totuşi, nu lipsesc cu desăvârşire. Comisarii europeni au mai multe apariţii publice decât în trecut. Explică modul în care UE vede reînceperea activităţilor pe diverse domenii.

Repornirea economiei, revenirea la o viaţă cât de cât apropiată de ceea ce a fost, rămâne în sarcina guvernelor naţionale.

În România, preşedintele Iohannis şi-a asumat rolul de principal comunicator. Analizându-i apariţiile publice raportate la o prezumtivă rubrică „veşti bune” vom observa că în discursurile prezidenţiale primează sfaturile pentru toţi, lipsind aproape cu desăvârşire informaţiile despre găsirea unor medicamente.

În schimb, informaţiile de genul acesta se regăsesc, de exemplu, în declaraţiile preşedintelui SUA. Donald Trump caută să menţină vie speranţa că dintr-un moment în altul se va găsi o soluţie salvatoare, simplă.

Dat fiind faptul că trebuie organizate alegeri, politicienii români sunt extrem de motivaţi electoral şi din această cauză declaraţiile lor nu sunt în totalitate sincere. Cel mai probabil localele vor avea loc în septembrie. Pentru ei cetăţenii sunt deja alegători. 

Alegându-şi cu grijă cuvintele pentru a nu supăra alegătorii, discursurile, declaraţiile publice, postările politicienilor despre criza coronavirus trebuie înţelese ca mesaje electorale.

Partidele aflate la guvernare se văd obligate, indiferent de situaţiile ivite, să strecoare şi veşti bune printre anunţurile despre morţi, persoane testate pozitiv, despre prelungirea termenelor de sistare a activităţilor economice, sportive, artistice, culturale etc.

Este o adevărată artă fabricarea ştirilor bune, fără să pară populiste, cu tentă electorală. Nu este exclus ca în această perioadă să apară altfel de consilieri, ceva mai subtili decât influencerii.

În cazul coronavirusului este vorba, în fond, de viaţă şi de moarte. Va fi interesant de văzut cum vor aborda partidele, candidaţii la funcţiile locale, această temă. 

Un primar ca Gabriela Firea, atent la a-şi construi imaginea publică în funcţie de evenimente, este un exemplu de bună practică. Aşa cum se vede din ultimele sondaje, Firea îşi devansează contracandidatul. Nicuşor Dan, după ce a fost desemnat candidat la Primăria Generală a Capitalei, în timpul pandemiei a fost ca şi dispărut.

Imediat ce va fi posibilă demararea pre-campaniei electorale, după anularea stării de alertă, vom vedea politicieni care îşi vor inventa noi forme de discurs politic.

Mai mult ca sigur, ca după orice catastrofă socială, război, revoluţie, lumea sătulă de suferinţe, de frustrări, este în aşteptarea mesajelor pozitive, a veştilor bune. Este foarte posibil ca în următoarele campanii electorale să se renunţe la fake news-uri în favoarea good-news-urilor.

Poate că suntem prea optimişti, dar după atâtea neajunsuri pricinuite de Covid-19 oamenii merită să li se ofere ceva mai multe speranţe. Suprema veste bună ar fi că s-a găsit un antidot anti-coronavirus. Cine va anunţa acest lucru va fi asemeni porumbelului cu ramura de măslin în cioc anunţând sfârşitul potopului.

 

Abonează-te acum Online!
  • Dacă vrei ca reclama ta să apară aici, sună la 0745.657.429 sau 0744.55.2345