Image 1
Image 2

Veșnica problemă: fondurile europene

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Când România a reușit să aibă un reprezentant în Comisia Europeană s-a crezut că ne-a pus Dumnezeu mâna în cap. Aveam și noi, în sfârșit, o pilă în guvernul UE, numit modest Comisie Europeană.

Au trecut de la alegerile europene și desemnarea Corinei Crețu în funcția de comisar european, patru ani. Nu s-a schimbat nimic în bine. Situația a rămas la fel.

Corina Crețu nu numai că nu a pus o pilă pentru Romănia, dar a trimis o scrisoare de avertisment în care certa guvernul că nu reușește să facă proiecte pentru accesarea fondurilor.

Șefa guvernului a răspuns că situația relatată se referă la anul 2017. Viorica Dăncilă nu era prim ministru în 2017. În schimb guvernul avea aceeași culoare, dată de aceeași alianță PSD-ALDE.

Situația nu s-a redresat nici în 2018. Președintele Klaus Iohannis a prins ideea din zbor și a anunțat că își va spune punctul de vedere săptămâna viitoare. De data aceasta nu se poate spune că face o manevră politică. România este codașă la accesarea fondurilor europene.  În primul rând din motive de birocrație. Stufoasa birocrație de la Bruxelles, criticată de toată lumea, mai cu seamă de Marea Britanie, a fost încărcată de birocrația românească. Sunt obligatorii hârtii după hârtii. Accentul se pune pe hârtii nu pe proiectul în sine.

În al doilea rând România a reușit să-și creeze imaginea unei țări corupte care fură banii europeni. Instituțiile de forță îi privesc pe cei care au reușit să acceze fonduri erupene ca pe niște hoți. Foarte mulți primari, președinți de consilii județene, funcționari de tot felul, fug de fondurile europene ca dracu’ de tămâie.

Pe de altă parte, este adevărat că s-au cam sifonat din banii europeni, iar cazurile respective au fost mediatizate peste măsură.

O analiză serioasă a problemei nu s-a făcut niciodată. Nu s-a făcut o prioritizare a proiectelor, astfel am rămas fără autostrăzi, în general fără infrastructură. Nu am reușit să restaurăm clădirile de patrimoniu, așa cum au făcut alte țări. S-au preferat proiectele teoretice.

Vina nu ar trebui să ne-o asumăm în întregime. Trebuie să recunoaștem că nu am fost pregătiți pentru competția cu multinaționalele care au pus mâna pe majoritatea proiectelor mari. Adică banii vin de la Bruxelles, se învârt puțin prin economia românească pentru ca apoi să se reîntoarcă în țările puternice din UE, prin intermediul marilor firme. Recent s-au descoperit niște fime din Austria care au sifonat niște bani din România. Mai direct spus, nici firmele străine nu sunt uși de biserică. Ba dimpotrivă, sunt mai pricepute în mânuirea banilor.

Nu știm cum va pune problema președintele Iohannis. Putem însă bănui că va da vina pe guvernele PSD-ALDE. Probabil va sări peste guvernul tehnocrat care nu a reușit să accese niciun ban. Ajungem la concluzia că toate guvernele, indiferent de culoarea politică, sunt la fel de neputincioase în fața fondurilor despre care credem că ne vor salva economia. Ar trebui să ne reamintim vorba de odinioară, “Prin noi înșine!” Până la urmă oricât de tentante par sumele fondurilor europene, nu ne putem salva decât prin noi înșine. Va lansa oare președintele Iohannis o chemare de acest fel?

Limitele populismului

Refuzul fermierilor ieșiți la proteste de a dialoga cu George Simion arată că atracția pentru noua mișcare numită AUR și-a atins limita.

Sigla Informatia Zilei

Chibzuitul Nicolae Ciucă

Deciziile bune se iau în ziua de luni, la începutul săptămânii. Astfel a procedat domnul Nicolae Ciucă. Le-a cerut miniştrilor şi secretarilor de stat liberali să facă o analiză rapidă pentru a indentifica măsuri concrete privind reducerea cheltuielilor bugetare ale instituţiilor publice.