Image 1
Image 2

Variantele netransparente ale bugetului

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Proiectul de buget va fi “pus în transparență” după expresia lui Darius Vâlcov, acest nou Virgil Madgearu al României. Probabil acest lucru se va întâmpla la sfârșit de săptămână. A avut 23 de variante. Și nu se va opri aici. În parlament va mai suferi modificări.

  Ce dovedesc cele 23 de variante?

Că s-a muncit pe rupte, cu toată responsabilitatea sau că s-au făcut mai multe încercări, ca la loto 6 din 49? 

Din moment ce informația vine de la guvern, cele 23 de variante sunt considerate de PSD un titlu de mândrie. Întrebarea este cine elimină 22 de variante? Păi cum cine, zice opoziția. Liviu Dragnea. Că doar nu Viorica Dăncilă, sau – Doamne ferește – miniștrii cărora nici nu li s-a uscat bine cerneala de pe jurământ.

Două, trei, patru variante însemnau căutare, socoteli concrete. 23 de variante înseamnă bâjbâială, dat cu banul de mai multe ori, barbut în toată regulă. Și mai poate însemna și escamotare a cifrelor reale. În niște vechi documente din timpul regimului comunist am văzut două rubrici cu cifre clare: producție raportată/ producție realizată. Cu alte cuvinte se știa foarte exact realitatea. Acele tabele ajungeau fără îndoială și la Nicolae Ceaușescu.

Așa cum azi cifrele reale ajung la conducerea PSD. Nu știu dacă și la ALDE.  În schimb, cifrele reale nu ajung la președintele Klaus Iohannis. Și nu vor ajunge nici la parlamentari, precum nu ajung nici la instituțiile abilitate să cunoască adevărul despre economia românească, despre finanțe, despre pensii, salarii, cheltuieli inutile în detrimentul unor investiții.

Multe i se pot reproșa PSD-ului în ceea ce privește justiția, independența procurorilor, modul în care vede statul de drept, modul în care percepe drepturile omului, libertatea individului. În unele privințe are dreptate, în detrimentul opoziției.

Ceea ce nu i se poate ierta PSD-ului, dar și partenerului de guvernare, este modul în care administrează economic țara. Aici ar putea fi incluși și susținătorii din parlament, UDMR și Minoritățile. PSD gândește ca un jucător la loto pronosport sau 6 din 49. Poate o nimerește, poate nu o nimerește, dar mai joacă și alte variante.

  Acest joc de-a cifrele este în realitate un joc al prețurilor.  De dragul de a-și menține constant bazinul electoral, PSD se joacă de-a guvernarea cu banii publici. Principala preocupare a conducerii actuale a partidului este cum să mai jongleze cu cifrele, cum să pară că dă sporuri la pensii și salarii, dar să ia bani pe nevăzute din altă parte.

  La un moment dat și-a pus ochii pe multinaționale. A făcut un experiment cu băncile, după toate aparențele, ratat. Va mai încerca și alte inginerii financiare ca să scoată mai mulți bani. Acest lucru îl fac toate statele, dar mai rațional, mai aplicat pe realitate, ajustându-și politicile guvernamentale la economia de piață.

  Pentru PSD nu există decât bazin electoral, apoi restul țării.  Acest lucru i se poate imputa cu vârf și îndesat PSD-ului, al cărui simbol a devenit Liviu Dragnea.

PSD-ului i se reproșează că a plasat economia într-o zonă crepusculară. Justiția a fost scoasă la înaintare, devenind mai vizibilă decât toate ramurile economiei la un loc. Problemele din justiție au pus în umbră și Centenarul României. Opoziția spune că problemele din justiție sunt de fapt problemele personale ale liderilor PSD-ALDE, personal ale lui Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu.

  Ce legătură au toate acestea cu bugetul, cu proiectul de buget? Toate sunt legate de buget. Instituțiile numite de forță au crescut odată cu alocarea unor bugete tot mai mari, de la an la an.

  Foarte probabil multele variante ale proiectului de buget s-au axat în jurul alocațiilor bugetare pentru instituțiile de forță. Amânarea proiectului de buget pe 2019 s-a datorat neînțelegerii în CSAT dintre președinte și guvern pe alocațiile  destinate instituțiilor de forță.

Migrația primarilor PNL

Într-o lume din ce în ce mai instabilă economic sunt necesare relații politice stabile, sigure și de încredere.

Primul scandal politic real cu tentă sexuală

Politicienii nu sunt niște sfinți, dar nici nu pot fi acuzați că sunt dracii goi. Sunt oameni la fel cu alți oameni, numai că având mai multă ambiție decât persoanele obișnuite știu da din coate pentru a ajunge în față.