Asculta acest articolNu știm ce l-a apucat pe Klaus Iohannis. Nu știm ce vrea Liviu Dragnea. Din oameni așezați, calmi, preocupați de reconstrucție, de refacere, de proiecte, au devenit două săbii care nu încap în aceeași teacă. Unul mai agresiv decât altul, fiecare folosind arme ascunse, incendiază scena politică. Unul dovedindu-se cel mai agresiv președinte pe care i-a avut România, altul cel mai autoritar președinte al Camerei deputaților, Klaus Iohannis și Liviu Dragnea pun câte o găleată de praf de pușcă pe butoiul de pulbere pe care se așează România. Preluând tema “statului de drept” de la predecesorul său, Iohannis o duce până la limita absurdului. Ca niciun alt președinte, a ieșit în mijlocul unei mulțimi care se afla în stradă pentru a protesta împotriva legii grațierii.
La rândul său, Liviu Dragnea, din politicianul moderat, preocupat de probleme economice, vrea să devină politicianul numărul unu, care decide ce se face, cine face, și cum se face. Privind scena politică din ce în ce mai fierbinte, nu poți decât să constați că în acest moment de răscruce pentru întreaga planetă, România nu are oameni de stat capabili să înțeleagă ce înseamnă interesul național și să acționeze în interesul național.
Situația încordată din țară de data aceasta poate trece neobservată în exterior. Fiecare țară se îndreaptă către propriile probleme. Se poate aprecia că epoca globalismului s-a încheiat. Locul acestui concept a fost luat de “blocalism” cuvânt derivat de la a bloca. Marea Britanie a votat pentru ieșirea din UE. Donald Trump i-a felicitat de englezi. Devenit președinte, printre primele decizii ale sale a fost semnarea deciziei de ieșire a SUA din asociația liberului schimb cu țările din Asia. Se introduce principiul “unul cu unul, fiecare cu fiecare”, revenindu-se astfel la epoca individualității, a egoismului, și până la urmă, a naționalismului.
Revenind în Europa se poate constata că Germania are relații mai strânse cu Rusia decât cu orice altă țară din UE. |ările din jurul României au mai degrabă simpatii rusești, noi rămânând din nou “o insulă de romanitate”.
Acestea sunt doar câteva direcții majore spre care se îndreaptă lumea. Deci globul arde, iar România se uită într-o oglindă care i se pare că o face frumoasă și se piaptănă. Ca o babă căzută în mintea copiilor.
În această perioadă fiecare partid, fiecare politician se înscrie într-o tabără exclusivistă, acționând după o singură regulă: “cine nu este de acord cu mine, este împotriva mea!”. Și cum întotdeauna tabăra mai mică este mai agresivă, mai radicală, este de la sine înțeles că tabăra președintelui atacă prima, cu cele mai puternice arme: recursul la popor.
Dintr-o dată politicienii au descoperit că există un popor. Și cum armele politice par să-și fi epuizat energia distrugătoare, se apelează la una dintre cele mai perfide arme de distrugere a adversarului: referendumul. De unde a pornit ideea? Este ca și cum am întreba la infinit ce a fost întâi, oul sau găina. Cronologic, primul care a vorbit public despre un referendum a fost Klaus Iohannis, însă Liviu Dragnea amintise despre un referendul pentru eliminarea imunității. Se înțelege că era vizată și imunitatea președintelui. Președintele a ales să trimită scrisoarea către parlament exact în 24 Ianuarie, ziua care ar trebui să marcheze Unirea Principatelor. A ales să valseze în loc să joace Hora Unirii.
Dacă în prima fază președintele vorbea despre un referendum pe grațiere, a doua zi a trimis către parlament o cerere de organizare a unui referendum pe tema continuării luptei împotriva corupției. Cum toată lumea este de acord cu lupta anti-corupție, întrebarea devine inutilă. Este un sofism, este ca și când ai întreba dacă ești de acord cu răsăritul soarelui.
Întrebarea din presupusul referendum a lui Liviu Dragnea este o săgeată trasă direct către imunitatea lui Klaus Iohannis. Mascând în sine o amenințare mascată, este un fel de declarație de război. Președintele a reacționat în consecință.
De acum înainte se intră în zona abilităților. PSD ar putea declanșa procedura de suspendare a președintelui, votul urmând să aibă loc concomitent cu referendumul cerut de Klaus Iohannis.
