Image 1
Image 2

Va trimite România arme în Ucraina?

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Un subiect extrem de important care ar putea expune România într-o situație delicată este dacă trebuie sau nu să trimitem arme în Ucraina. Una este să trimită armament America sau o țară îndepărtată de Rusia și alta este situația în țările vecine cu Rusia.
Am văzut că Bulgaria, supărată că Rusia i-a tăiat gazul pentru că a refuzat să plătească în ruble anunță că va trimite arme în Ucraina. Nu se aștepta nimeni la acest lucru, Bulgaria fiind considerată o țară apropiată Rusiei. La fel de apropiată de regimul lui Putin este și Ungaria.
Premierul Viktor Orban a profitat de tensiunile UE-Rusia și a tras ceva foloase materiale pentru țara sa. De altfel, după ce FIDESZ a câștigat alegerile, Orban a fost felicitat de Putin. Felicitarea nu i-a făcut bine la imagine lui Viktor Orban, dar se pare că nu-i prea pasă de ce spune Europa. Oricum, Ungaria face opinie separată în UE în multe cazuri. Se poate spune că dintr-un calcul foarte pragmatic, dar într-o situație excepțională cum este cea de acum această poziție nu folosește imaginii Ungariei, ca țară europeană.
Dacă România va trimite arme Ucrainei, alăturându-se Bulgariei și Poloniei, va proceda la fel și Ungaria sau va rămâne izolată? Este o chestiune care privește în mod deosebit populația din Transilvania, având în vedere ponderea mare a maghiarilor.
Într-un fel, este o situație similară cu situația în care se află Republica Moldova și Transnistria. Cu sau fără un aport militar trimis pentru armata ucraineană, trebuie să se recunoască faptul că războiul din Ucraina deschide vechi răni în chestiunea naționalităților, a minorităților din această parte a Europei. Deja se speculează că apropierea premierului Viktor Orban de Vladimir Putin are avea ca subtext situația din Transilvania. Sunt speculații premature, dar care nu pot fi ignorate.
Deocamdată în țările din Uniunea Europeană, după ce Franța a trecut cu bine de alegerile prezidențiale, au o stabilitate politică parcă ceva mai pronunțată decât înainte de izbucnirea războiului. Agresivitatea Federației Ruse au determinat țările UE să-și strângă rândurile.
O consecință a războiului ruso-ucrainean este intrarea partidelor anti-sistem gen AUR într-un con de umbră. George Simion are o anumită dificultate în a preciza poziția partidului său față de Rusia și Ucraina. AUR a pierdut din viteză. De pildă nu are nicio opinie în ceea ce privește trimiterea armelor în Ucraina. La fel și USR. Deci guvernul are liber din partea opoziției să facă ce dorește.
Nu se întâmpla așa ceva în timpu pandemiei când guvernul era presat de AUR să ia o anumită decizie în ceea ce privește restricțiile, vaccinul, măștile etc.
Practic, coaliția PNL-PSD-UDMR guvernează fără să se lovească de împotrivirea opoziției. Ceva mai mișcă sindicatele continuând să ceară majorări de pensii și salarii. Mass media, pe zona audio-vizuală, continuă să toace mărunt activitatea guvernului, dar fără impact major pentru că dezbaterile televizate contradictorii s-au banalizat.
Pe scurt, în ciuda situației internaționale grave, guvernul Ciucă are mână liberă să ia decizii majore. Reforme se pot face și când războiul bate la ușă. Întrebarea este: actualul guvern face reforme sau doar se întreabă dacă trebuie sau nu să trimită arme pentru a ajuta Ucraina să lupte împotriva Rusiei?

Săptămâna marilor decizii politice

Nu neapărat în ordinea importanţei, în această săptămână guvernul trebuie să ia o serie de decizii care vor avea consecinţe majore pentru România, pentru cetăţenii români, pentru mediul de afaceri, pentru salariaţii din sistemul de stat.

Câteva posibile teme pentru europarlamentare

Campania electorală, pentru comasatele europarlamentare cu localele, va fi ca în ghicitoarea cu lupul capra și varza care trebuie trecute o punte. Cum treci puntea când ai un lup, o capră și o varză?