Asculta acest articolSe pare că PSD şi PNL au depăşit stadiul unui acord de principiu. Fără să fie nominalizaţi miniştrii, ministerele au fost împărţite, dar cel mai important element îl constituie cele zece măsuri pe care cele două partide îşi propun să le respecte ca pe cele zece porunci.
Trecem în revistă câteva elemente care pot avea un impact major pe termen scurt: creşterea pensiei minime, majorarea salariului minim, impozitarea pensiilor speciale, sprijinirea firmelor mici şi mijlocii.
Dacă măsurile de ordin social provin de la PSD, menţinerea cotei unice şi alocarea unui procent mai mare pentru investiţii, 7% faţă de 4,9% ca până acum, provin de la PNL. Dacă aceste măsuri de principiu vor fi respectate, măsurile de ordin social vor avea un impact imediat, în timp ce investiţiile majore vor avea un impact major pe termen lung. Din punct de vedere politico-electoral, PSD va avea de câştigat pe termen scurt, iar PNL pe termen lung.
Aceste măsuri vor fi pe larg dezbătute, unele vor fi aspru criticate, altele apreciate, dar pe ansamblu sună foarte promiţător. Important este cum vor fi transpuse în realitate. Practica guvernamentală ne arată că multe idei bune sunt prost aplicate din cauza birocraţiei. Cele două partide au prevăzut şi acest lucru: prin urmare îşi propun şi o reformare a aparatului de stat, începând de la guvern, de la ministere, până la administraţiile locale. Se înţelege că acest lucru presupune o restructurare, o disponibilizare a personalului bugetar. Cei disponibilizaţi, explica un reprezentant al PNL vor fi relocaţi, adică vor trece în zona economiei private unde este criză de forţă de muncă. Ca în cazul tuturor programelor, şi aceste măsuri doar enunţate şi nu prezentate în esenţa lor, până la aplicarea lor sunt simple abstracţiuni. Iar aplicarea lor depinde în mare măsură de calităţile, de expertiza, de viziunea, de voinţa politică a primului ministru. Când nucleul de conducere al PNL a decis că propunerea pentru funcţia de prim ministru este generalul Nicolae Ciucă, liderii partidului vor fi ajuns la concluzia că Florin Cîţu nu are calităţile necesare pentru a conduce un guvern de coaliţie. Cert este că Nicolae Ciucă a fost votat în unanimitate, dar lucru semnificativ, în absenţa lui Florin Cîţu. Pare doar un amănunt, dar acest lucru arată că între lider şi echipă au apărut fricţiuni. Se remarcă două voci: Gheorghe Flutur şi Rareş Bogdan par să fi preluat o importantă parte din atribuţiile lui Florin Cîţu. Acest lucru face posibilă reîntoarcerea grupului lui Ludovic Orban la sânul partidului-mamă? Vom vedea.
În ciuda alianţei cu social-democraţii, PNL nu depune armele. Va continua să lupte pentru lărgirea bazei electorale. Un prim exemplu este preocuparea pentru o fuziune cu PMP, partid care are 2.200 de aleşi locali, consilieri, primari, viceprimari, dar şi doi europarlamentari.
După toate datele, guvernul PNL-PSD-UDMR va fi instalat până la 1 decembrie. Deşi desemnarea premierului pare a fi pasul cel mai greu, problema este practic rezolvată odată cu renunţarea PNL de a-l mai susţine pe Florin Cîţu pentru funcţia de prim ministru. Dacă PSD merge la Cotroceni cu propria propunere, Marcel Ciolacu, din nou echilibrul politic dintre cele două partide va fi rupt. PSD este în stare să încerce să mai stoarcă o picătură de capital electoral şi din această propunere? Vom vedea. Negocierile, odată ajunse în actuala formulă, ar fi date peste cap în mod gratuit, iar cele două partide în loc să intre într-un parteneriat îşi vor relua confruntarea sterilă. Preşedintele Iohannis are, acum, ocazia să arate că gândeşte ca un om de stat, nu ca un agent electoral. Principala lui armă este desemnarea premierului. Având deja un nume, al generalului Nicolae Ciucă, problema, din punctul de vedere al PNL, este rezolvată. Acum rezolvarea crizei guvernamentale depinde numai de PSD.
