Image 1
Image 2

Update: Petrecere prin ploaie la „Sâmbra Oilor” – ediţia 65

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

 

 

 

Sâmbra Oilor a fost binecuvântată de ploaie şi în acest an, la fel ca la ultimele ediţii.

Din fericire, scena a fost acoperită de organizatori, astfel că programul s-a derulat în ciuda ploii şi ceţii care s-au abătut asupra dealurilor de la Huta Certeze.

Deschiderea oficială a fost făcută de către oficialităţile locale, în prezenţa ministrului Afacerilor Interne, Lucian Bode, care i-a felicitat pe oşeni că îşi duc mai departe tradiţia.

 

 

 

Consiliul Judeţean Satu Mare, Instituţia Prefectului – Judeţul Satu Mare, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare, Primăria şi Consiliul Local Certeze, Primăria şi Consiliul Local Negreşti Oaş şi Casa de Cultură Negreşti Oaş, organizează duminică 7 mai de la ora 12:00, cea de-a LXV – a ediţie a festivalului folcloric „Sâmbra Oilor” pe dealul de la Huta Certeze şi Moişeni.

Sunt zone în care localnicii îi spun „Ruptul Sterpelor” sau „Sâmbra Oilor”, însă, în esenţă, obiceiul e acelaşi: ciobanii îşi urcă oile la munte, unde, după primul muls, se cântăreşte cantitatea de lapte dată şi se împarte la numărul de proprietari, astfel încât se va şti cât caş, câtă brânză şi câtă urdă va primi fiecare pe parcursul anului.

Însă cea mai celebră e „Sâmbra Oilor” de la Dealul Huta Certeze şi Moişeni, care se desfăşoară an de an, în prima duminică din luna mai şi care reuneşte mii de locuitori din judeţul Satu Mare şi nu numai. Aici, oile sunt urcate în munţi, iar ciobanii îşi primesc partea de lapte şi de brânză, gospodarii vor face caş şi alte soiuri de brânză.

După ce treaba este terminată, toată lumea trece la dans de sâmbra oilor. „Sâmbra oilor” este un obicei străvechi din “Ţara Oaşului”, judeţul Satu Mare. În Ţara Oaşului autorităţile comuniste nu au reuşit să naţionalizeze proprietăţile oşenilor, astfel încât aceştia au continuat să lucreze pământurile lor şi păstrează cu încăpăţânare tradiţiile lor.

Sâmbra oilor, este sărbătorită prin muzică şi dansuri în port popular, ea are loc la Ruptul Sterpelor, adică separarea şi numărarea oilor ca şi măsurarea laptelui de către ciobanii care pornesc cu turmele spre pajiştile din munţi.

Termenul „sâmbră” semnifică o înţelegere, o reglementare gospodărească, un protocol asupra treburilor majore ale oieritului. Încă de la Sfântul Gheorghe şi până la sărbătoarea Sf. Constantin şi Elena, crescătorii de oi din toate cele 23 de sate oşeneşti se adună în fiecare localitate pentru a stabili împreună unde vor face stânele în acel an, cine le va fi baci şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului.

La începutul lunii mai toate mioarele din sat sunt duse la stână. Înainte însă, pentru ca animalele să fie sănătoase şi să dea lapte mult, sunt binecuvantate de preot. Însă nu acesta este secretul pentru ca oile să dea mult lapte. Ciobanii spun că mioarele trebuie dezmierdate. Din laptele lor gospodarii vor face caş şi alte soiuri de brânză. Reţeta nu este complicată, dar este secretă. Şase litri de lapte la un kilogram de caş. Acesta este pus la stors, iar după ce treaba este terminată, toată lumea trece la dans de sâmbra oilor.

Program:

12:00 – Deschiderea oficială
12:20 – Momentul de sâmbră –
măsurişul laptelui şi sfinţirea turmelor de oi – Asociaţia „Vocea oşenilor”
12:35 – Ansamblul „Zelena Oaş” – FRAŢII ZELE
13:00 – Ansamblurile Folclorice „Oaşul” şi „Sânzienele” din Negreşti Oaş – MARIA TRIPON
13:35 – GHEORGHE BERENDE şi Grupul din Prilog
13:55 – Ansamblul „Măgura-Oaş” din Târşolţ – MARIA PETCA-POPTEAN
14:15 – Ansamblul Folcloric „Florile Turţului”
14:35 – Marinel şi Andrei PETREUŞ
15:00 – Ansamblul Folcloric „Florile Tărnii” – BIANCA ANGELA-CIONCA
15:30 – IULIA MERCA
15:40 – Ansamblul Folcloric „Cununiţa Năzdrăvană” – LEONTINA DORCA şi MARIA CARMEN SAS
16:00 – SAVA NEGREAN BRUDAŞCU
16:30 – Ansamblul Folcloric al Judeţului „Doruri Sătmărene”
17:00 – Grupul din Batarci
17:20 – Ansamblul Folcloric „Ceatăra din Carei”

 

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with