Asculta acest articol
Sătmărenii care au împlinit cel puţin 40 de ani, probabil îşi mai amintesc de faptul că atât la oraşe, cât şi la sate, căminele culturale mai găzduiau o serie de spectacole cu participarea unor artişti profesionişti şi/sau chiar amatori din zonele respective.
Cu sau fără voia primarilor, în mai toate comunele existau formaţii artistice, nu puţine înscrise în aşa numita manifestare “Cântarea României”. Desigur, au existat şi alte festivaluri şi concursuri pentru care aceste formaţii artistice de amatori se pregăteau şi apăreau de cele mai multe ori în premieră pe scena căminului cultural din oraş sau comună. După 1989, lucrurile s-au schimbat radical. Căminele culturale au devenit în cel mai bun caz săli în care se organizează nunţi, iar acolo unde populaţia este îmbătrânită, au devenit săli pentru organizarea de pomeni în memoria celor trecuţi întru cele veşnice.
Majoritatea formaţiilor artistice au renunţat la activităţile lor, fiind vorba despre voluntariat. Primarii care au înţeles că viaţa culturală a unităţilor administrativ teritoriale în fruntea cărora sunt este ca şi inexistentă, au trecut la organizarea aşa numitelor zile ale comunelor/oraşelor. Pe scena acestor sărbători au evoluat şcolari şi preşcolari din aşezările respective, invitaţi din localităţile limitrofe, dar şi artişti de talie naţională şi internaţională. Ani la rând au fost organizate aceste serbări câmpeneşti unde se îmbina suficient de bine petrecerea plăcută a timpului liber cu distracţia. Pe măsura trecerii anilor, uneori am avut senzaţia că există o reală concurenţă între comune şi oraşe în ceea ce priveşte invitarea pe post de capete de afiş a unor nume binecunoscute din show-bizul românesc, dar şi maghiar.
Imputări din partea Curții de Conturi
Cum nu de puţine ori aceste sărbători ale comunelor/oraşelor erau parcă organizate după un anume “ghid – şablon”, lucrurile au început să intre în sfera banalului. Ba mai mult, de câţiva ani, aşa cum ne-au spus mai mulţi primari, Curtea de Conturi, în verificările financiare făcute pe la ţară în special, a început să impute mai ales primarilor sumele alocate unor formaţii artistice sau solişti invitaţi. A fost lansat astfel avertismentul că aceste sărbători de interes local să se organizeze pe seama sumelor provenite de la sponsori sau din alte surse. Cum de cele mai multe ori aceste dovezi de generozitate nu puteau şi nu pot de regulă acoperi cheltuielile, sărbătorile denumite generic ziua comunei/oraşului au cam ieşit din modă.
Acolo unde s-au găsit soluţii, anual se organizează câte o sărbătoare menită a fi asimilată cu ziua comunei/oraşului, dar cu surse financiare modeste.
Pentru a vedea în ce măsură primarii din oraşe şi sate ţin la a mai organiza manifestări precum cele menţionate mai sus, am adunat câteva informaţii care ne-au condus la concluzia că încet, dar sigur, se renunţă la serbările care în urmă cu câţiva ani se desfăşurau vreme de două zile. Desigur, unii primari motivează renunţarea prin necesitatea banilor pentru cofinanţarea unor proiecte, insuficienţa banilor la buget, nu în ultimul rând, că nu sunt dispuşi să facă o serie de cheltuieli care ulterior să le fie imputate de către Curtea de Conturi. Adevărul adevărat este că marea masă a populaţiei, indiferent că ar fi vorba despre oraşele mai mici sau despre comune, simt nevoia deconectării pe seama unor sărbători gen serbări câmpeneşti. Important este ca primarii să găsescă contextul potrivit şi motivaţia de a organiza o serie de manifestări inclusiv de factură culturală, fără a avea nevoie de bani de la buget.
60% din localități au renunțat la serbări câmpeneşti
Pe parcursul documentării noastre am luat legătura cu mai mulţi primari de oraşe şi comune. Dacă facem o socoteală simplă cu privire la organizarea/ neorganizarea zilei comunei/oraşului, ajungem la concluzia că aproape 60% din comunele/oraşele care odinioară organizau serbări câmpeneşti, au cam renunţat din diverse motive. Sunt puţine unităţile administrativ teritoriale ale judeţului care au găsit eventual un alt context de a sărbători, dar fără a angaja în organizare sume consistente. Vor lipsi în aceste cazuri şi aşa numitele capete de afiş. Ioan Mureşan – primarul comunei Botiz, Grieb Csaba – primarul oraşului Tăşnad, Gheorghe David – primarul comunei Moftin, Mailat Gabor – primarul comunei Oraşu Nou, ne-au confirmat continuarea tradiţiei în ceea ce priveşte organizarea zilei comunei/oraşului, în vreme ce în alte comune precum Apa, Căuaş, Dorolţ, Odoreu s-a renunţat definitiv la serbarea câmpenească, în vreme ce în Livada şi Doba nu este sigur că vor fi organizate manifestări culturale şi sportive precum cele despre care vorbim. În comune precum Batarci şi Andrid, sărbătorile tradiţionale vor fi înlocuite de manifestări care să nu necesite cheltuieli însemnate. Vasile Toma, primarul comunei Batarci ne-a spus că s-a renunţat la ziua comunei din mai multe motive, dar rol determinant l-a avut imputarea de către Curtea de Conturi a unor sume plătite artiştilor invitaţi. Lipsa banilor este invocată şi de Papp Tiberiu, primarul comunei Andrid, care după o lungă tradiţie a renunţat la “Festivalul berzei”.
Dumitru Dorel Pop, primarul comunei Odoreu, recunoaşte faptul că serbările câmpeneşti sunt aşteptate de localnici, numai că se impune găsirea unor formule atractive şi eficiente de organizare precum: festival de artă culinară, concursuri de frumuseţe – băieţi şi fete, expoziţii de artă populară tradiţională ş.a.
Fii primul care comentează