Asculta acest articolDe regulă sondajele sunt asumate de cei care le comandă doar atunci când se află pe locul care le convine. Un partid mare îşi asumă sondajul când este pe primul loc, iar partidele mici atunci când sunt cotate la un procent mai mare decât au în realitate. PNL contrazice regula aceasta nescrisă. Aflat la o distanţă apreciabilă de PSD, atât la Bucureşti, cât şi la nivel naţional, PNL face public sondajul care l-a comandat pe la mijlocul lunii august. Cifrele nu sunt deloc îmbucurătoare, dar pentru liberali par încurajatoare de vreme ce le fac publice.
În Capitală se stă mai rău decât în restul ţării. După victoria în toate sectoarele şi la primăria generală, PSD a urcat la o cotă foarte mare şi la o distanţă de 14 procente faţă de PNL. :i-a revenit faţă de partidul lui Nicuşor Dan. PNL are 29%, iar USB doar 10%.
Nu au trecut decât două luni şi jumătate de la alegeri. Este prea puţin pentru bucureşteni să fie dezamăgiţi de cei pe care i-au ales. Gabriela Firea, câştigând la scor primăria generală a Capitalei încă nu a ieşit din campanie. Continuă să fie prezentă zi de zi cu declaraţii care o ridică la o cotă de încredere foarte mare, de 41%. Cu un procent sub Victor Ponta, cel mai bine cotat politician al momentului, dar peste preşedintele Iohannis care a scăzut dramatic, la 35%. Dacian Cioloş la rândul lui este tot cu un punct sub preşedinte. Liderii PNL, Blaga şi Gorghiu, au o cotă de încredere foarte scăzută, 22, respectiv 19%. Împreună ating cota Gabrielei Firea.
Aflaţi sub cota partidului, cei doi copreşedinţi trag PNL în jos. Nu trebuie să cauţi motive în altă parte. Este cât se poate de clar. Partidul care a avut inspiraţia de a-l desemna pe primarul din Sibiu candidat prezidenţial a avut de câştigat doar pe moment. După doi ani roadele sunt sub aşteptări. La rândul său, Iohannis a fost la fel de inspirat când l-a desemnat cu formarea guvernului pe Dacian Cioloş. Premierul are o cotă de încredere suficient de mare date fiind rezultatele modeste ale guvernării sale. Oamenii sunt înclinaţi să-i scoată vinovaţi pe miniştri tehnocraţi, poziţionaţi la coada clasamentului, cu procente cuprinse între 10 şi 1%.
Din moment ce a comandat un sondaj, pe care îl dă şi publicităţii, înseamnă că PNL va ţine seama de datele culese şi va acţiona pentru redresarea situaţiei. În primul rând se va distanţa de tehnocraţi, asumându-şi doar premierul şi eventual vicepremierul. Va încerca să-l atragă în partid pe Cioloş, poate şi pe Vasile Dâncu, din moment ce acesta are o gândire mai degrabă liberală decât social democrată. Proiectele sale sunt foarte pragmatice, iar ultimul, cel referitor la selecţia şi profesionalizarea funcţionarilor este şi foarte curajos. După o analiză corectă, Dâncu apreciază că partidele au livrat în sistemul public persoane slab pregătite, incapabile să se ridice la nivelul unui bun funcţionar.
Dar “livrarea” se face şi de jos în sus. Cuplul din fruntea PNL este un exemplu. Vasile Blaga şi Alina Gorghiu nu sunt persoanele potrivite pentru ridicarea PNL la nivelul PSD. În acest moment competiţia dintre principalele partide este inegală tocmai din pricina liderilor. Dar recunoaşte PNL cauza cauzelor care îl plasează la aproape 10 procente sub PSD? Scopul unui sondaj corect făcut este luarea măsurilor de redresare. Patru oameni pot decide viitorul PNL: Klaus Iohannis, Dacian Cioloş, Vasile Blaga şi Alina Gorghiu. Dar are partidul forţa să-i oblige să ţină seama de realitate? Instrumente democratice are, dar dacă le pui în funcţiune, există riscul de fracţionare.
