Asculta acest articolNu a trecut decât o jumătate de an și ambițiosul program al PSD își arată slăbiciunile. Totul este dat peste cap. PSD constată că nu se poate ține de promisiuni din simplul motiv că nu sunt bani suficienți. Sub masca promisiunilor de creștere a salariilor se ascunde intenția guvernului de a introduce noi taxe și impozite.
Audierile candidaților la funcțiile de miniștri au scos la iveală inconsistența unui program electoral de pe urma căruia un partid a obținut 45% din voturi.
Dacă la instalarea guvernului din ianuarie PSD era încrezător, la jumătatea anului tot mai mulți parlamentari social democrați sunt convinși că păcăleala nu mai ține. Nu mai poate fi ascunsă preocuparea noului guvern de a găsi noi surse de finanțare a promisiunilor. Firmele vor fi stoarse și mai mult. Scăderea TVA-ului se amână, se inventează taxe și impozite noi, se caută metode mai eficiente de a aduna bani la buget și apoi direcționarea lor spre salarii, adică spre consum. În rest nu prea contează ce au de gând să facă noii miniștri. Din care vreo 17 sunt tot cei vechi.
Trecut de votul parlamentului, Guvernul Tudose nu are motive de bucurie. Instalarea noului executiv coincide cu declanșarea procesului de erodare. Baba cu colacii dispare odată cu Sorin Grindeanu. PSD începe să-și piardă din avânt. Va trebui să repornească mașina de făcut promisiuni. Și într-adevăr, forțează nota și promite un salariu minim de 2.000 de lei. Introduce taxa de solidaritate, care poate fi numită taxa Robin Hood. Adică se va lua mai mult de la cei care câștigă mai mult și se va da la cei mai săraci.
Despre relaxare fiscală nici nu mai poate fi vorba.
Pe bună dreptate partidele de opoziție nu au votat guvernul Tudose. Cel mai nemulțumit ar trebui să fie ALDE. Odată cu noua direcție, partidul lui Tăriceanu se îndepărtează de principiile liberalismului. PSD alunecă periculos spre stânga. Dintr-un partid care își făcea un titlu de glorie că și-a însușit soluții din programul PNL, ALDE renunță brusc și prezintă un alt program de guvernare.
Nu sunt simple ajustări. Sunt măsuri luate de nevoie. De exemplu se blochează posturile în administrație, atât la nivel central cât și local. Desigur, măsura nu era cuprinsă în programul electoral. Dacă PSD ar fi anunțat că va bloca angajările la stat ar fi luat cu câteva procente mai puțin la alegerile parlamentare.
Noul program prezentat de Mihai Tudose pare mai degrabă unul de austeritate. Nu numai că s-a ajuns la fundul sacului, dar se pare că s-a ajuns la blocaje. Lipsa investițiilor, nivelul foarte scăzut al accesării fondurilor europene, cumulate cu majorările de salarii și pensii, pot fi socotite adevăratele motive ale schimbării guvernului. Nu știm cât înțelegea fostul premier din această realitate îngrijorătoare. Noul premier vorbea despre direcția pe care a mers fostul premier, dar și despre “o frână” pe care acesta a pus-o pe economie. Tudose vorbește despre întârzierile și nerealizările din primele șase luni. Este o recunoaștere fățișă a semi-eșecului guvernării PSD-ALDE.
Acum devine clar că prin îndepărtarea lui Sorin Grindeanu s-a urmărit modificarea programului de guvernare. Noua față a PSD-ului ar trebui să-l ia prin surprindere și pe președintele Klaus Iohannis. Pe de altă parte, opoziției i se ivește ocazia de a-și prezenta propriile soluții, un program bine ancorat în realitate. În rest, cum se spunea pe vremuri, “schimbarea guvernului, bucuria proștilor”.
