Image 1
Image 2
Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Când vorbim despre strânsa prietenie dintre PSD și ALDE trebuie să vedem și partea bună a lucrurilor. Nicio coaliție nu a reușit performanțele atinse de actuala guvernare. Dacă ne raportăm la mandatul normal de patru ani, iată că PSD a reușit doar în doi ani și jumătate să facă fericiți trei politicieni care-și pot pune în CV că au deținut funcția de prim-ministru al României.

Șirul de fericiți continuă cu miniștrii.

Zeci și zeci de politicieni simpli care în viața lor nu mai avuseseră funcții publice importante vor avea, datorită coaliției PSD-ALDE, în CV-ul propriu funcția de ministru. Nu este puțin lucru. Se știe că și după mulți ani de zile, cel care a fost o dată ministru i se spune mereu “domnule ministru”.

Recunoaștem că nu știm numele tuturor miniștrilor din ultimii doi ani și jumătate. Trebuie să apelăm la memoria calculatoarelor, dar și acolo este destul de greu să scoți o listă și să fii sigur că este corectă.

Celor trei premieri din 2017, 2018 și jumătatea lui 2019, este foarte posibil să li se adauge și alții. Poate nu din rândul coaliției PSD-ALDE. Despre ce este vorba? După remanierea unui număr de trei miniștri în perioada următoare președintelui Iohannis i-a ieșit norocul în cale. Guvernul, de fapt cele două partide, sunt la mâna lui. Dacă nu validează cele trei propuneri de miniștri guvernul se va afla în fața unui nou blocaj.

Cum președintele are ritmul lui făcându-și un obicei din a amâna deciziile ce vin dinspre guvern, Dragnea și Tăriceanu amenință că vor recurge la o soluție care să-l ocolească pe Iohannis. Vor restructura întregul guvern și vor merge în Parlament pentru un vot de încredere. După migrația parlamentarilor de la o formațiune la alta, PSD și ALDE au o majoritate fragilă. Doar șapte voturi îi despart de opoziție. Este adevărat că există un protocol de susținere parlamentară cu UDMR, dar într-o situație specială UDMR poate adopta o altă strategie. Poate vota alături de opoziție, se poate abține sau alege să rămână alături de PSD și ALDE. Mai sunt și cele 11 voturi ale Minorităților care la rândul lor pot fi manipulați.

Dar totul se negociază. În primul rând pot apărea noi plecări din PSD. Dinspre PSD spre Pro România este un drum deja bătătorit. Pot exista nemulțumiți și în partidul lui Tăriceanu. Pe scurt căderea guvernului Dăncilă este posibilă. Dragnea și Tăriceanu riscă să piardă guvernarea dacă se decid să apeleze la acest parlament destul de volatil. Ca întotdeauna apar și speculații. De pildă că Liviu Dragnea și-ar negocia propria situație. Dă guvernarea contra libertății personale. Astfel Klaus Iohannis poate demara negocierile pentru formarea unui nou guvern, evident unul de dreapta.

Scenariul este greu de acceptat, dar nu imposibil. Se traversează o perioadă în care tensiunile din viața politică s-au transferat în viața socială. Lumea este din ce în ce mai scârbită de politică. Instituțiile sunt scăpate de sub control. Se fac greșeli de ordin economic ale căror consecințe pe termen lung sunt greu de prevăzut. Consumăm din nou mai mult decât producem. PSD a ales să supradimensioneze aparatul bugetar și să-l facă din ce în ce mai ineficient. Unde sunt oameni mulți care nu au ce face se creează o birocrație greu de ținut în frâu. Să ne amintim că în timpul guvernului Cioloș vicepremierul Vasile Dâncu a început o campanie prin care se urmărea reducerea birocrației, implicit o reducere a sistemului de stat. Actualul guvern a aspirat din economie zeci de mii de angajați. Pentru un singur scop: rotunjirea bazinului electoral. Practic PSD și-a cumpărat voturile cu salarii tot mai mari și muncă tot mai puțină. Dar coaliția PSD-ALDE are și merite indiscutabile. A reușit să stopeze abuzurile instituțiilor de forță. SRI și DNA se văd obligate să intre în matca lor constituțională. Se opun din răsputeri. Ca orice putere discreționară, sistemul se apără. Partidele de dreapta s-au văzut obligate, de dragul de a fi contra PSD-ului, să intre într-un joc politic periculos, apărând exact pe ceea ce trebuie să critice: încălcarea drepturilor și libertăților omului.

Viața politică este pe dos. Cine o va readuce la normalitate?